Profil evaluare sindrom colon iritabil

Profil evaluare sindrom colon iritabil – markeri de inflamație, barieră intestinală, digestie și microbiota în materii fecale

Ce este profilul de evaluare a sindromului de colon iritabil

Sindromul de colon (intestin) iritabil este una dintre cele mai frecvente tulburări digestive. Este o tulburare a interacțiunii dintre intestin și creier: intestinul este mai sensibil la stimuli, iar mișcările lui (motilitatea) sunt modificate, fără ca mucoasa să fie inflamată sau lezată.

Se manifestă prin dureri abdominale recurente legate de scaun, asociate cu modificarea frecvenței sau a aspectului scaunelor. În funcție de tipul tranzitului, se descriu forme cu diaree, cu constipație sau mixte. Balonarea, senzația de evacuare incompletă și mucusul în scaun sunt frecvente.

Diagnosticul se pune clinic, pe baza criteriilor Roma IV:

• durere abdominală recurentă, cel puțin o zi pe săptămână în ultimele 3 luni;
• durerea este asociată cu cel puțin două dintre următoarele: are legătură cu scaunul, se însoțește de modificarea frecvenței scaunelor, se însoțește de modificarea aspectului lor;
• simptomele au debutat cu cel puțin 6 luni înainte.

Ghidurile actuale recomandă o strategie de diagnostic „pozitivă”: diagnosticul se pune pe baza simptomelor tipice, cu un număr limitat de analize. Nu este nevoie să se excludă, una câte una, toate bolile posibile.

Analizele de laborator au rolul de a exclude bolile care pot imita colonul iritabil:

• bolile inflamatorii intestinale: boala Crohn, colita ulcerativă;
• boala celiacă;
• insuficiența pancreatică exocrină;
• infecțiile intestinale și parazitozele;
• inflamațiile eozinofilice.

Cercetările au descris, la unii pacienți cu colon iritabil, modificări ale microbiotei, o permeabilitate intestinală crescută și o inflamație de grad mic a mucoasei. Mai ales după o infecție intestinală, aceste modificări pot sta la baza simptomelor.

Profilul reunește, dintr-o singură recoltare de materii fecale, 9 analize grupate pe aceste mecanisme:

Indicații

Profilul se efectuează la recomandarea medicului în:

• simptome sugestive de colon iritabil (dureri abdominale, balonare, diaree, constipație sau tranzit alternant), pentru excluderea unei cauze inflamatorii sau organice;
• forma cu diaree a colonului iritabil, în care ghidurile recomandă excluderea bolilor inflamatorii intestinale prin calprotectină;
• simptome digestive apărute după o infecție intestinală (colon iritabil postinfecțios) sau după tratamente repetate cu antibiotice;
• simptome care nu răspund la tratamentul obișnuit, pentru evaluarea suplimentară a barierei intestinale, a digestiei și a microbiotei.

Semnele de alarmă impun consult gastroenterologic și, de regulă, colonoscopie, indiferent de rezultatul analizelor:

• sânge în scaun;
• scădere în greutate neintenționată;
• anemie;
• simptome care trezesc din somn;
• debut după 50 de ani;
• istoric familial de cancer colorectal sau boală inflamatorie intestinală.

Pregătirea pacientului

• Sângerări active. Nu recoltați proba dacă aveți sângerări active din cauza hemoroizilor sau a menstruației. Sângele crește calprotectina, lactoferina și alfa-1 antitripsina.
• După colonoscopie sau clismă așteptați cel puțin 4 săptămâni înainte de recoltare.
• Cu 2–4 săptămâni înainte, la recomandarea medicului, se întrerupe tratamentul antiparazitar și antifungic. Suplimentele cu probiotice se opresc cu cel puțin 14 zile înainte de recoltare.
• Cu 14 zile înainte, la recomandarea medicului, se întrerupe tratamentul cu antibiotice, inhibitori ai pompei de protoni (omeprazol, pantoprazol, esomeprazol) și preparate cu bismut.
• Cu 2 zile înainte, se întrerup:
  • aspirina și alte antiinflamatoare nesteroidiene (de exemplu ibuprofenul), care cresc calprotectina;
  • supozitoarele și clismele;
  • cărbunele activat;
  • betaina HCl și enzimele digestive;
  • antiacidele și laxativele;
  • uleiul mineral, uleiul de ricin și argila bentonitică.
• Medicamentele prescrise nu se opresc fără acordul medicului care le-a recomandat.
• Alimentația obișnuită se păstrează în zilele dinaintea recoltării.

Recoltare

Important: probele se predau la laborator de luni până miercuri, în maximum 2 zile de la recoltare, păstrate la temperatura camerei.

Metodă

• Metode imunoenzimatice (ELISA), pentru calprotectină, lactoferină, EPX, alfa-1 antitripsină, zonulină, beta-defensină, IgA secretorie și elastaza pancreatică.
• Culturi bacteriene și fungice, pentru microbiota intestinală.

Valori de referință

Buletinul de rezultate include intervalele de referință pentru fiecare analiză, conform metodei folosite. Orientativ:

Pentru sugari și copiii sub 3 ani, intervalele de referință ale microbiotei nu sunt standardizate.

Interpretarea rezultatelor

În colonul iritabil tipic, markerii de inflamație sunt normali. Rezultatele se interpretează astfel:

• Calprotectina și lactoferina normale susțin diagnosticul de colon iritabil și fac puțin probabilă o boală inflamatorie intestinală activă, dacă nu există semne de alarmă.
• Calprotectina sau lactoferina crescute nu se potrivesc unui colon iritabil simplu și impun căutarea unei cauze inflamatorii:
  • colonoscopie;
  • teste pentru infecții: coprocultură, toxinele Clostridioides difficile, panel PCR pentru protozoare (de exemplu Giardia);
  • markerii inflamației din sânge: proteina C reactivă.

  Valorile din zona de graniță se repetă după 4–6 săptămâni.

• EPX crescută orientează spre o inflamație eozinofilică, o alergie alimentară sau o parazitoză. Acestea se verifică prin examen coproparazitologic sau PCR pentru helminți.
• Elastaza pancreatică scăzută indică insuficiență pancreatică exocrină, o cauză tratabilă a diareei și a balonării, care nu este colon iritabil.
• Alfa-1 antitripsina, zonulina, beta-defensina și IgA secretorie modificate pot sugera o barieră intestinală afectată sau o apărare locală modificată. Rezultatele au valoare orientativă și se interpretează împreună cu celelalte analize.
• Microbiota modificată se poate întâlni în colonul iritabil, dar nu există un „profil de microbiotă” specific bolii. Rezultatul se interpretează în contextul tratamentelor, al alimentației și al simptomelor.

Pentru excluderea altor cauze, medicul poate recomanda și:

• anticorpii pentru boala celiacă: anticorpii anti-transglutaminază tisulară;
• hemoleucograma și feritina;
• TSH, pentru tulburările tiroidiene care modifică tranzitul;
• testul de hemoragii oculte.

Limite și interferențe

• Rezultatele normale nu exclud complet o boală organică, iar semnele de alarmă impun investigații suplimentare indiferent de analize. Profilul nu înlocuiește colonoscopia atunci când aceasta este indicată.
• Calprotectina și lactoferina nu sunt specifice unei anumite boli. Cresc în orice inflamație intestinală: infecții, enteropatia indusă de antiinflamatoare, diverticulită, polipi, cancer colorectal. Inhibitorii pompei de protoni pot crește ușor calprotectina.
• Validarea clinică diferă de la o analiză la alta:
  • calprotectina, elastaza pancreatică și alfa-1 antitripsina au valoare clinică stabilită;
  • lactoferina este un marker complementar;
  • zonulina, beta-defensina, EPX și IgA secretorie fecale sunt markeri folosiți mai ales în cercetare, cu intervale de referință nestandardizate;
  • pentru zonulină, studiile au arătat că unele teste ELISA comerciale nu detectează molecula descrisă inițial, ci proteine înrudite.
• Cultura evaluează doar bacteriile și fungii cultivabili, nu întreaga microbiotă. Consensul internațional din 2024 privind testarea microbiomului consideră că dovezile actuale nu susțin folosirea de rutină a acestor teste în practica clinică.
• Factori care modifică rezultatele:
  • sângele din scaun crește calprotectina, lactoferina și alfa-1 antitripsina;
  • scaunele foarte apoase pot scădea fals elastaza pancreatică, prin diluție. În acest caz se poate doza elastaza în ser;
  • antibioticele, probioticele, antifungicele și inhibitorii pompei de protoni modifică microbiota.
• Valorile variază de la o probă la alta. O singură determinare reflectă doar momentul recoltării.

Bibliografie (pentru site):

1. Lacy BE, Pimentel M, Brenner DM et al. ACG Clinical Guideline: Management of Irritable Bowel Syndrome. Am J Gastroenterol. 2021;116(1):17–44.
2. Lacy BE, Mearin F, Chang L et al. Bowel Disorders. Gastroenterology. 2016;150(6):1393–1407 (criteriile Roma IV).
3. Mayo Clinic Laboratories. Malabsorption Evaluation Panel, Feces – Test Catalog. Accesat octombrie 2026.
4. Scheffler L, Crane A, Heyne H et al. Widely Used Commercial ELISA Does Not Detect Precursor of Haptoglobin2, but Recognizes Properdin as a Potential Second Member of the Zonulin Family. Front Endocrinol. 2018;9:22.
5. Porcari S, Mullish BH, Asnicar F et al. International consensus statement on microbiome testing in clinical practice. Lancet Gastroenterol Hepatol. 2025;10(2):154–167.