Coprocultura(+ antibiograma dupa caz)

Coprocultură (cu antibiogramă, după caz)

Ce este coprocultura

Coprocultura este cultura bacteriologică din materii fecale. Prin ea se caută bacteriile care pot produce diaree infecțioasă (boala diareică acută). Majoritatea episoadelor de diaree infecțioasă se vindecă spontan. Există însă și forme severe, cu scaune foarte frecvente și pierderi mari de lichide, care pot duce la deshidratare și dezechilibre hidroelectrolitice grave.

Ce cuprinde analiza:

• proba de materii fecale se însămânțează pe medii de cultură selective și de îmbogățire, care favorizează creșterea bacteriilor patogene;
• coloniile suspecte se identifică la nivel de specie și, la nevoie, prin aglutinare cu seruri specifice;
• dacă se izolează o bacterie patogenă, se efectuează antibiograma, testul de sensibilitate la antibiotice.

Bacteriile urmărite sunt în principal Salmonella spp. și Shigella spp. Lista exactă depinde de vârsta pacientului și de solicitarea medicului.

Ce nu cuprinde coprocultura:

• virusurile (rotavirus, adenovirus, norovirus) se detectează prin teste de antigen sau PCR: rotavirus–adenovirus, norovirus, profilul gastroenteritelor virale;
• paraziții se caută prin panelul molecular pentru protozoare intestinale;
• Clostridium difficile se investighează prin testul pentru toxinele A/B;
• levurile (Candida) se caută prin coprocultura cu examen micologic.

Indicații

Conform ghidului Societății Americane de Boli Infecțioase (IDSA, 2017), testarea scaunului pentru bacterii este recomandată la pacienții cu diaree și:

• febră;
• scaune cu sânge sau mucus;
• dureri abdominale severe sau sensibilitate abdominală;
• semne de sepsis.

Alte situații în care medicul poate recomanda analiza:

• diaree la persoane cu imunitate scăzută;
• focare de toxiinfecție alimentară (mai multe persoane îmbolnăvite după aceeași sursă);
• depistarea purtătorilor de Salmonella sau Shigella, de exemplu la angajarea în unele domenii de activitate.

Pregătirea pacientului

• Recoltarea se face cât mai aproape de debutul bolii și înainte de începerea oricărui tratament cu antibiotice.Dacă ați început deja tratamentul, comunicați acest lucru laboratorului.
• Proba se recoltează în recipientul primit de la laborator, după instrucțiunile despre cum se recoltează coprocultura.

Recoltare

Important: proba în mediu de transport se păstrează la temperatura camerei și se aduce la laborator în maximum 24 de ore; fără mediu de transport, se prelucrează în maximum o oră.

Tamponul rectal se folosește în situații speciale, de exemplu pentru investigarea purtătorilor de Shigella și Salmonella(cu excepția S. Typhi) sau în shigelozele cronice. Ghidul IDSA consideră tamponul rectal acceptabil pentru testarea bacteriană când nu se poate obține la timp o probă de scaun.

Metodă

Cultură bacteriologică pe medii selective și de îmbogățire, cu identificarea bacteriilor patogene. Antibiograma se face prin metoda difuzimetrică și se interpretează după standardul EUCAST, versiunea în vigoare.

Valori de referință

Nu s-au izolat bacterii patogene (Salmonella spp., Shigella spp. și, după caz, alte bacterii enteropatogene).

Interpretarea rezultatelor

Rezultat negativ. Nu s-au izolat bacteriile patogene căutate. Rezultatul nu exclude o diaree de altă cauză:

• virală;
• parazitară;
• cu Clostridium difficile;
• cu bacterii care nu sunt cuprinse în coprocultura de rutină sau care necesită medii speciale.

Medicul poate recomanda analize suplimentare, de exemplu diagnosticul molecular al infecțiilor gastrointestinale sau profilul gastroenteritelor bacteriene.

Rezultat pozitiv. S-a izolat o bacterie patogenă, de exemplu Salmonella sau Shigella. Pentru bacteriile izolate se efectuează antibiograma, care arată la ce antibiotice este sensibilă bacteria. Decizia de tratament aparține medicului.

Testele repetate după vindecare. În general, repetarea testării după vindecarea diareei nu este recomandată. Fac excepție situațiile prevăzute de autoritățile de sănătate publică, de exemplu pentru reluarea activității în anumite domenii.

Bacteriile comensale. Unele bacterii, cum este Klebsiella, fac parte în mod normal din flora intestinală. Ele nu se raportează ca agenți patogeni la copii sau adulți.

Limite și interferențe

• Tratamentul antibiotic început înainte de recoltare poate împiedica creșterea bacteriilor și poate da rezultate fals negative.
• Transportul prelungit sau păstrarea necorespunzătoare scad viabilitatea bacteriilor. Shigella este foarte sensibilă și supraviețuiește greu în afara organismului.
• Coprocultura de rutină nu detectează virusurile, paraziții sau toxinele Clostridium difficile.
• Contaminarea probei cu urină sau apă din toaletă poate compromite rezultatul.

Bibliografie:

1. Shane AL, Mody RK, Crump JA, Tarr PI, Steiner TS, Kotloff K, Langley JM, Wanke C, Warren CA, Cheng AC, Cantey J, Pickering LK. 2017 Infectious Diseases Society of America Clinical Practice Guidelines for the Diagnosis and Management of Infectious Diarrhea. Clin Infect Dis. 2017;65(12):e45–e80. doi:10.1093/cid/cix669.
2. European Committee on Antimicrobial Susceptibility Testing (EUCAST). Breakpoint tables for interpretation of MICs and zone diameters (versiunea în vigoare).