Profil evaluare boli intestinale cronice

Profil evaluare boli intestinale cronice – calprotectină, alfa-1 antitripsină, EPX, elastază pancreatică și microbiota intestinală

Ce este profilul de evaluare a bolilor intestinale cronice

Simptomele digestive cronice sunt printre cele mai frecvente motive de consult medical: diaree sau constipație care durează săptămâni, dureri abdominale, balonare, scaune modificate, uneori scădere în greutate. În spatele lor se pot afla afecțiuni foarte diferite:

• boli inflamatorii intestinale: boala Crohn și colita ulcerativă, în care mucoasa intestinală este inflamată cronic;
• sindromul de intestin iritabil, o tulburare funcțională, fără inflamație și fără leziuni ale mucoasei;
• boala celiacă și alte cauze de malabsorbție;
• insuficiența pancreatică exocrină, în care pancreasul nu produce destule enzime pentru digestie;
• inflamațiile eozinofilice și alergiile alimentare cu manifestări digestive;
• infecțiile intestinale prelungite și dezechilibrele microbiotei.

Deosebirea dintre o boală inflamatorie și una funcțională contează mult: prima necesită investigații endoscopice și tratament de specialitate, a doua nu. Profilul reunește, dintr-o singură recoltare de materii fecale, 5 analize care arată dacă există inflamație în intestin, dacă bariera intestinală pierde proteine, dacă sunt implicate eozinofilele, dacă pancreasul digeră normal și cum arată microbiota:

Mai multe despre calprotectină găsiți în articolul Calprotectina în materii fecale.

Indicații

Profilul se efectuează la recomandarea medicului în:

• diaree cronică (peste 4 săptămâni), dureri abdominale recurente, balonare, scaune cu mucus;
• diferențierea dintre o boală inflamatorie intestinală și sindromul de intestin iritabil, înaintea deciziei de colonoscopie;
• monitorizarea activității bolii la pacienții cu boală Crohn sau colită ulcerativă cunoscută și a răspunsului la tratament;
• scădere în greutate, anemie, feritină scăzută sau albumină scăzută asociate cu simptome digestive;
• suspiciunea de insuficiență pancreatică exocrină: scaune voluminoase, grăsoase, cu resturi nedigerate, după pancreatită sau în fibroza chistică;
• simptome digestive la pacienți cu alergii sau cu eozinofilie în sânge;
• tulburări digestive persistente după tratamente repetate cu antibiotice.

Pregătirea pacientului

• Sângerări active. Nu recoltați proba dacă aveți sângerări active din cauza hemoroizilor sau a menstruației. Sângele crește calprotectina și alfa-1 antitripsina.
• După colonoscopie sau clismă așteptați cel puțin 4 săptămâni înainte de recoltare.
• Cu 2–4 săptămâni înainte, la recomandarea medicului, se întrerupe tratamentul antiparazitar și antifungic. Suplimentele cu probiotice se opresc cu cel puțin 14 zile înainte de recoltare.
• Cu 14 zile înainte, la recomandarea medicului, se întrerupe tratamentul cu antibiotice, inhibitori ai pompei de protoni (omeprazol, pantoprazol, esomeprazol) și preparate cu bismut.
• Cu 2 zile înainte, se întrerup:
  • aspirina și alte antiinflamatoare nesteroidiene (de exemplu ibuprofenul), care cresc calprotectina;
  • supozitoarele și clismele;
  • cărbunele activat;
  • betaina HCl și enzimele digestive;
  • antiacidele și laxativele;
  • uleiul mineral, uleiul de ricin și argila bentonitică.
• Medicamentele prescrise nu se opresc fără acordul medicului care le-a recomandat. Acest lucru este important mai ales pentru tratamentul bolilor inflamatorii intestinale.
• Alimentația obișnuită se păstrează în zilele dinaintea recoltării.

Recoltare

Important: probele se predau la laborator de luni până miercuri, în maximum 2 zile de la recoltare, păstrate la temperatura camerei.

Metodă

• Metode imunoenzimatice (ELISA), pentru calprotectină, alfa-1 antitripsină, EPX și elastaza pancreatică.
• Culturi bacteriene și fungice, pentru microbiota intestinală.

Valori de referință

Buletinul de rezultate include intervalele de referință pentru fiecare analiză, conform metodei folosite. Orientativ:

Pentru sugari și copiii sub 3 ani, intervalele de referință ale microbiotei nu sunt standardizate. Calprotectina este fiziologic mai mare la copiii mici.

Interpretarea rezultatelor

Analizele se interpretează împreună, de medic, în contextul simptomelor:

• Calprotectina normală (sub 50 µg/g), la un adult cu simptome digestive recente, face puțin probabilă o boală inflamatorie intestinală activă și susține o cauză funcțională, cum este sindromul de intestin iritabil. Acest lucru poate evita o colonoscopie inutilă, dacă nu există semne de alarmă: sânge în scaun, scădere în greutate, anemie, istoric familial de cancer colorectal, debut după 50 de ani.
• Calprotectina în zona de graniță (50–120 µg/g) poate reflecta o inflamație ușoară. Testul se repetă de obicei după 4–6 săptămâni.
• Calprotectina crescută indică inflamație în intestin. Cauza se stabilește prin investigații suplimentare:
  • colonoscopie;
  • teste pentru infecții: coprocultură, toxinele Clostridioides difficile, panel PCR pentru infecții gastrointestinale;
  • markerii inflamației din sânge: proteina C reactivă, VSH.

  La pacienții cu boală inflamatorie cunoscută, scăderea calprotectinei sub tratament arată vindecarea mucoasei, iar creșterea ei poate anunța o recădere.

• Alfa-1 antitripsina crescută arată pierdere de proteine prin mucoasa intestinală. Se întâlnește în bolile inflamatorii intestinale, în boala celiacă, în infecții și în alte enteropatii. Se corelează cu albumina și proteinele totale serice.
• EPX crescută orientează spre o inflamație cu eozinofile: alergie alimentară, gastroenterită eozinofilică, infecții parazitare (care se exclud prin examen coproparazitologic sau PCR pentru helminți). Poate fi crescută și în bolile inflamatorii intestinale active.
• Elastaza pancreatică scăzută indică insuficiență pancreatică exocrină, o cauză de diaree și malabsorbție care se tratează cu enzime pancreatice. Se completează cu evaluarea pancreasului, de exemplu lipaza și imagistica.
• Microbiota modificată se interpretează în contextul tratamentelor și al alimentației. Disbioza poate însoți bolile intestinale cronice, dar nu stabilește singură un diagnostic.

Alte analize care pot fi necesare:

• anticorpii pentru boala celiacă: anticorpii anti-transglutaminază tisulară;
• analizele pentru anemie și deficite nutriționale, frecvente în bolile intestinale cronice: fier seric, feritină, vitamina B12, acid folic;
• testul pentru sângerări ascunse: hemoragii oculte.

Limite și interferențe

• Calprotectina nu este specifică unei anumite boli. Crește în orice inflamație intestinală:
  • infecții;
  • enteropatia indusă de antiinflamatoarele nesteroidiene;
  • diverticulită;
  • polipi și cancer colorectal.
• Inhibitorii pompei de protoni pot crește ușor calprotectina.
• Sângele din scaun crește calprotectina și alfa-1 antitripsina.
• Scaunele foarte apoase pot scădea fals elastaza pancreatică, prin diluție. În acest caz se poate doza elastaza în ser. Tratamentul cu enzime pancreatice nu influențează elastaza din scaun.
• Pentru EPX nu există încă intervale de referință standardizate. Rezultatul se interpretează orientativ.
• Cultura evaluează doar bacteriile și fungii cultivabili, nu întreaga microbiotă. Consensul internațional din 2024 privind testarea microbiomului consideră că dovezile actuale nu susțin folosirea de rutină a acestor teste în practica clinică.
• Compoziția scaunului nu este uniformă, iar valorile pot varia de la o probă la alta. Urmărirea în timp se face de preferință în același laborator.
• Profilul nu înlocuiește colonoscopia, care rămâne investigația de bază pentru diagnosticul bolilor inflamatorii intestinale.

Bibliografie:

1. Mayo Clinic Laboratories. Malabsorption Evaluation Panel, Feces – Test Catalog. Accesat octombrie 2026.
2. National Institute for Health and Care Excellence (NICE). Faecal calprotectin diagnostic tests for inflammatory diseases of the bowel. Diagnostics guidance DG11. 2013.
3. Banerjee A, Srinivas M, Eyre R et al. Faecal calprotectin for differentiating between irritable bowel syndrome and inflammatory bowel disease: a useful screen in daily gastroenterology practice. Frontline Gastroenterol. 2015;6(1):20–26.
4. Porcari S, Mullish BH, Asnicar F et al. International consensus statement on microbiome testing in clinical practice. Lancet Gastroenterol Hepatol. 2025;10(2):154–167.