Alfa-1 antitripsina în materii fecale

Ce este alfa-1 antitripsina fecală

Alfa-1 antitripsina (AAT) este o proteină produsă de ficat, care circulă în sânge. În mod normal, ea nu ajunge în intestin în cantitate mare.

Spre deosebire de majoritatea proteinelor, AAT rezistă la acțiunea enzimelor digestive: nu este descompusă în intestin și se elimină nemodificată în scaun. De aceea este folosită ca marker natural al pierderii de proteine din sânge în tubul digestiv. Dacă în scaun se găsește o cantitate crescută de AAT, înseamnă că peretele intestinal lasă să treacă proteine din sânge în lumenul intestinal.

Enteropatia cu pierdere de proteine este situația în care organismul pierde prin intestin mai multe proteine decât poate produce. Consecințele sunt:

• scăderea albuminei și a altor proteine din sânge;
• edeme;
• uneori scăderea anticorpilor.

Cauze posibile ale enteropatiei cu pierdere de proteine:

• boli inflamatorii ale intestinului: enterita regională (boala Crohn);
• boli de malabsorbție: sprue (boala celiacă), boala Whipple;
• cancerul gastric;
• gastroenteropatia alergică;
• limfangiectazia intestinală (dilatarea vaselor limfatice ale intestinului);
• pericardita constrictivă;
• hipogamaglobulinemia congenitală;
• la copii: anemia prin deficit de fier asociată intoleranței la laptele de vacă.

AAT fecală crescută apare atât în bolile intestinului subțire, cât și în cele ale intestinului gros, la adulți și la copii.

Indicații

• Suspiciune de enteropatie cu pierdere de proteine: albumină și proteine serice scăzute fără o altă cauză (fără boală de ficat sau de rinichi), edeme, diaree cronică.
• Evaluarea bolilor intestinale în care se pierd proteine: boala Crohn, boala celiacă, limfangiectazia intestinală.

Analiza este mai utilă când se face împreună cu dozarea alfa-1 antitripsinei din ser.

Pregătirea pacientului

Nu este necesară o pregătire specială.

Scaunul se recoltează într-un recipient curat și uscat. Nu trebuie să vină în contact cu apa din toaletă sau cu urina.

Recoltare

Metodă

Imunoenzimatică (EIA).

Valori de referință

Sub 268 µg/g materii fecale.

Interpretarea rezultatelor

Valoare normală: nu există o pierdere semnificativă de proteine prin intestin, distal de stomac.

Valoare crescută: sugerează o pierdere de proteine din sânge în tubul digestiv, adică o enteropatie cu pierdere de proteine. Cu cât valoarea este mai mare, cu atât pierderea este mai importantă. Valorile foarte puțin peste limita normală sunt neconcludente și se interpretează în context clinic.

Analiza arată că se pierd proteine, dar nu arată cauza. Cauza se stabilește prin alte investigații: endoscopie, biopsie, analize pentru boala celiacă, calprotectina fecală pentru inflamația intestinală.

Limite și interferențe

AAT din ser trebuie cunoscută. Dacă alfa-1 antitripsina din sânge este scăzută (de exemplu, în deficitul ereditar de AAT), în scaun ajunge mai puțină. Rezultatul poate fi atunci fals normal. De aceea, analiza se interpretează împreună cu AAT din ser.

Proba unică față de colectarea pe 24 de ore. O singură probă de scaun dă doar o estimare. Metoda cea mai exactă este clearance-ul AAT, care folosește:

• scaunul colectat pe 24 de ore;
• AAT din ser.

Pierderea de proteine prin stomac (de exemplu, în boala Ménétrier) nu este detectată corect. AAT este distrusă de acidul gastric. Dacă se suspectează o pierdere gastrică și rezultatul este normal, testul se poate repeta sub tratament care scade aciditatea gastrică.

Sângerările digestive pot crește fals rezultatul, deoarece sângele conține AAT.

Contaminarea cu urină poate influența rezultatul la pacienții care pierd proteine prin urină, de exemplu în bolile de rinichi.