Calprotectina in materii fecale

Calprotectina în materii fecale

Ce este calprotectina fecală

Pacienții cu simptome de tract digestiv inferior, precum dureri abdominale sau modificări ale tranzitului intestinal, au adesea nevoie de multe investigații. Scopul este să se deosebească o tulburare funcțională (sindromul de colon iritabil) de o boală organică (boli inflamatorii intestinale, tumori). Inflamația intestinală poate fi evaluată printr-o metodă neinvazivă: dozarea în materiile fecale a unor proteine eliberate de neutrofile, cum sunt calprotectina și lactoferina.

Calprotectina este o componentă importantă a citoplasmei granulocitelor neutrofile. Până la 60% din proteinele solubile din citosolul acestor celule sunt calprotectină, o proteină neglicozilată. A fost izolată prima dată de Fagerhol și numită inițial proteina L1. Ulterior a fost redenumită calprotectină, datorită capacității de a lega calciul în interiorul celulei, cu rol probabil în protejarea celulei față de propriile enzime și față de enzimele bacteriene.

Calprotectina leagă și zincul și astfel are efect antibacterian direct: inactivează enzime microbiene vitale și induce apoptoza. Are rol de reglare a procesului inflamator și proprietăți antimicrobiene și antiproliferative. Ajunge în lumenul intestinal când leucocitele sunt activate sau distruse.

Calprotectina fecală este un marker sensibil pentru bolile inflamatorii intestinale și este utilă mai ales pentru diferențierea lor de sindromul de colon iritabil. Valoarea ei se corelează cu activitatea bolii. Poate fi crescută și în alte afecțiuni abdominale:

• gastroenterite infecțioase;
• enterocolita necrozantă;
• fibroza chistică;
• cancerul colorectal.

Utilitatea calprotectinei fecale a fost studiată de mai multe grupuri de cercetători, cu rezultate foarte concordante. Într-un studiu, la un prag de 50 µg/g, testul a avut sensibilitate de 100%, specificitate de 92%, valoare predictivă pozitivă de 85% și valoare predictivă negativă de 68%. Calprotectina poate fi deci folosită ca test de screening pentru a deosebi sindromul de colon iritabil de bolile organice, pentru că este rareori normală în bolile inflamatorii intestinale și în cancerul colorectal.

În monitorizarea bolilor inflamatorii intestinale, mai multe studii au confirmat calprotectina fecală ca marker neinvaziv al activității inflamatorii:

• Într-un studiu la copii, concentrația calprotectinei s-a corelat semnificativ cu extinderea și severitatea inflamației colonice, iar normalizarea ei a indicat vindecarea completă a mucoasei.
• Un alt studiu a urmărit pacienți în remisiune clinică. Un număr semnificativ dintre cei cu calprotectina crescută au avut o recădere în decurs de un an. Testul poate identifica astfel pacienții cu colită ulcerativă sau boală Crohn cu afectare colonică care au risc crescut de recădere.

Indicații

• Diferențierea sindromului de colon iritabil de bolile inflamatorii intestinale.
• Triajul pacienților cu simptome abdominale, pentru a decide dacă au nevoie de investigații invazive.
• Stabilirea activității bolii, a gradului de vindecare a mucoasei și a riscului de recădere în bolile inflamatorii intestinale.
• Monitorizarea răspunsului la tratament la copiii cu boli inflamatorii intestinale, la care procedurile invazive sunt dificile și necesită adesea anestezie generală.

Recoltare

Important: proba se păstrează la frigider (2–8 °C) și se aduce la laborator în maximum 6 zile.

Metodă

Imunoenzimatică (ELISA).

Calprotectina este extrasă din materiile fecale cu un mediu de extracție și apoi dozată. Domeniul de măsurare este 0–1000 µg/g, iar limita de detecție este 5,2 µg/g.

Valori de referință

Adulți și copii peste 4 ani

Copii

Interpretarea rezultatelor

• Valoare normală (< 50 µg/g): inflamația tractului gastrointestinal este practic exclusă, iar investigațiile invazive nu sunt, în general, necesare. La pacienții care îndeplinesc criteriile Roma pentru sindromul de colon iritabil, un rezultat negativ exclude cu probabilitate foarte mare (peste 99%) o boală organică.
• Valoare ușor crescută (50–200 µg/g): indică o activitate inflamatorie redusă a tractului gastrointestinal. Poate apărea după tratament cu antiinflamatoare nesteroidiene sau inhibitori ai pompei de protoni, în diverticulita ușoară sau într-o boală inflamatorie intestinală în remisiune. Se recomandă repetarea testului în 4–6 săptămâni și/sau investigații suplimentare.
• Valoare semnificativ crescută (> 200 µg/g): indică o boală organică activă a tractului gastrointestinal. Sunt necesare investigații suplimentare pentru stabilirea cauzei și evaluare de către un medic gastroenterolog.

Valori crescute pot apărea și în polipi și procese neoplazice. Calprotectina este un marker al inflamației, nu al unei anumite boli.

Limite și interferențe

• Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): produc enteropatie la 20–65% dintre pacienții care le iau și pot crește calprotectina fecală. În aceste cazuri se recomandă repetarea testului după oprirea AINS.
• Granulocitopenie: la pacienții cu granulocitopenie prin deprimarea măduvei osoase pot apărea valori fals negative.
• Contaminare: calprotectina este prezentă în tot organismul, inclusiv în piele. Contaminarea probei trebuie evitată.
• Substanțe testate de producător, fără interferență: vancomicină, ciprofloxacină, azatioprină, prednison, mesalazină (Pentasa), vitaminele A, C, E și D3, hemoglobină.
• Bacterii testate de producător, fără interferență: E. coli, Klebsiella pneumoniae, Salmonella enterica, Shigella flexneri, Yersinia enterocolitica.

Rezultatul se interpretează în contextul clinic. Diagnosticul nu se stabilește pe baza unui singur test.