Fosfataza alcalina

Fosfataza alcalină

Ce este testul fosfatază alcalină

Testul măsoară activitatea fosfatazei alcaline (ALP) în ser. Enzima provine mai ales din ficat, căile biliare și oase. Analiza ajută la diagnosticul bolilor hepatobiliare și osoase, al afecțiunilor paratiroidiene și intestinale și la depistarea metastazelor hepatice sau osoase.

Analiza se poate face gratuit, cu bilet de trimitere, pentru că fosfataza alcalină este pe lista analizelor decontate de CNAS.

Formele fosfatazei alcaline

Fosfataza alcalină este o enzimă din clasa hidrolazelor (ortofosfomonoester-fosfohidrolază). În sânge circulă mai multe forme (izoenzime):

Testul măsoară toate formele împreună. Adesea, datele clinice arată dacă o creștere vine din ficat sau din altă parte. Pentru o diferențiere exactă există metode care separă izoenzimele.

Indicații

• Diagnosticul diferențial al bolilor de ficat. Este utilizarea cea mai frecventă.
• Bolile osoase. Fosfataza alcalină este, în prezent, singura enzimă cu valoare practică în patologia osului.
• Hiperparatiroidismul.
• Bolile intestinale.
• Marker tumoral: pentru depistarea metastazelor hepatice sau osoase, în diverse cancere.

Pregătirea pacientului

• À jeun (pe nemâncate).

Recoltare

Metodă

Metodă cinetică de referință IFCC.

Valori de referință

Adulți: 46–116 U/L.

La copii, valorile sunt mai mari, pentru că oasele cresc.

Transformarea unităților de măsură: U/L × 0,0167 = µkat/L.

Interpretarea rezultatelor

Creșteri de origine hepatică

Cele mai mari creșteri apar în obstrucția căilor biliare din afara ficatului și în colestaza din interiorul ficatului.

În consumul cronic de alcool, fosfataza alcalină poate fi normală sau crescută. În schimb, sunt constant crescute GGT, TGO și uneori bilirubina.

Alte cauze de creștere

Scăderi

• Hipofosfatazia familială.
• Hipotiroidism, cretinism.
• Malnutriție.
• Deficit de zinc sau de magneziu.
• Femei în postmenopauză, cu osteoporoză, aflate sub tratament hormonal de substituție cu estrogeni.

Limite și interferențe

• Interpretată singură, fosfataza alcalină poate induce în eroare. Când fosfataza alcalină este crescută, iar transaminazele (TGP, TGO) sunt normale, GGT confirmă originea hepatobiliară.
• Nu interferă cu testul:
  • hemoglobina, până la 1000 mg/dL;
  • bilirubina, până la 80 mg/dL;
  • lipemia, până la 600 mg/dL;
  • trigliceridele, până la 1500 mg/dL;
  • colesterolul, până la 503 mg/dL;
  • proteinele totale, până la 12 g/dL;
  • IgG, până la 5 g/dL;
  • medicamentele uzuale testate: acetaminofen, antibiotice, anticonvulsivante, ibuprofen, acid salicilic, etanol și altele.

Medicamente care cresc fosfataza alcalină în organism:

• Prin colestază: acid aminosalicilic, amitriptilină, steroizi anabolizanți, androgeni, azatioprină, benzodiazepine, carbamazepină, carbarsonă, clorotiazidă, clorpropamidă, acid clavulanic, dapsonă.
• Prin afectarea celulelor hepatice:
  • analgezice și antiinflamatoare: acetaminofen, aspirină, salicilați, diclofenac, ibuprofen, indometacin, naproxen, sulindac, fenilbutazonă;
  • antibiotice și antimicrobiene: cloramfenicol, eritromicină, peniciline, sulfonamide, sulfone, tetracicline, nitrofurantoin, izoniazidă, etionamidă, pirazinamidă, rifampicină, fluconazol, ketoconazol;
  • hormoni: steroizi anabolizanți, androgeni, estrogeni, progestative, contraceptive orale, danazol, tamoxifen;
  • antidiabetice: clorpropamidă, glibenclamidă, tolbutamidă;
  • anticonvulsivante: carbamazepină, fenitoină, fenobarbital, acid valproic, parametadionă, trimetadionă;
  • imunosupresoare și citostatice: azatioprină, ciclosporină, clorambucil, mercaptopurină, metotrexat, asparaginază, plicamicină;
  • cardiovasculare: amiodaronă, metildopa, chinidină, procainamidă, papaverină, perhexilină, dicumarol (rar), fenindionă, warfarină (rar);
  • psihotrope: amitriptilină, imipramină, inhibitori de MAO, fenotiazine;
  • altele: alcool în exces, alopurinol, chenodiol, cimetidină, dantrolen, disulfiram, săruri de aur, săruri de fier (supradozare), halotan, metoxifluran, metimazol, propiltiouracil, acid nicotinic, penicilamină, fenazopiridină, probenecid, propoxifen, sulfasalazină, vitamina A.
• Creșteri de obicei trecătoare, care uneori semnalează toxicitate hepatică: acebutolol, aminoglutetimidă, aminoglicozide, bromocriptină, carboplatină, captopril, cefalosporine, clindamicină, clotrimazol, colchicină, ciclosporină, citarabină, dapsonă, desipramină, dicumarol, didanozină, disopiramidă, enalapril, etambutol, etopozid, filgrastim, flucitozină, foscarnet, ganciclovir, gentamicină, interferon, izotretinoin, ketoconazol, labetalol, levamisol, lincomicină, mebendazol, mefenitoină, nifedipină, antiinflamatoare nesteroidiene, omeprazol, ondansetron, peniciline, fenitoină, propoxifen, protriptilină, streptozocină, sulfoniluree, tioguanină, ticlopidină, verapamil, zalcitabină.

Medicamente care scad fosfataza alcalină: aciclovir, azatioprină, calcitriol, ciclosporină, contraceptive orale, clofibrat, danazol, estrogeni, pamidronat, penicilamină, prednisolon, prednison, tamoxifen, acid ursodeoxicolic, vitamina D.