Calciu total seric

Calciu total seric

Ce este calciul total seric

Calciul este principalul mineral din oase. 99% din calciul organismului se află în oase și dinți, care sunt o rezervă uriașă pentru menținerea calciului din sânge. Restul se găsește în lichidele biologice și în țesuturile moi. Ionii de calciu au un rol important în:

• transmiterea impulsurilor nervoase;
• contracția musculară;
• funcția inimii;
• coagularea sângelui.

Reglarea. Reglarea hormonală a calciului, ca și a fosforului, este complexă. Echilibrul lor este menținut de relațiile dintre intestinul subțire, schelet, rinichi și sistemul endocrin, în special glandele paratiroide. Nivelul calciului mai este influențat de calcitonină, vitamina D, estrogeni și androgeni.

Legătura cu proteinele. Aproximativ 45% din calciul seric este legat de proteine. De aceea nivelul proteinelor din sânge influențează calciul: scăderea albuminei serice scade calciul seric total.

Ce pot indica valorile anormale:

• boli ale glandelor paratiroide;
• boli ale oaselor;
• cancere;
• malnutriție și malabsorbție;
• deficit de vitamina D;
• boli renale.

90% dintre cazurile de calciu crescut (hipercalcemie) apar în hiperparatiroidism, ca manifestare paraneoplazică sau în bolile granulomatoase. Hipercalcemia din sarcoidoză, insuficiența suprarenaliană și hipertiroidism apare de regulă într-un context clinic care orientează diagnosticul.

Indicații

• Screeningul osteoporozei la persoanele de peste 50 de ani, o dată la doi ani, împreună cu măsurarea înălțimii și greutății.
• Tetanie, pentru a verifica dacă este de tip hipocalcemic.
• Fracturi spontane, dureri osoase, modificări osoase pe radiografie, tulburări de creștere, afectări dentare.
• Litiază renală sau urinară, nefrocalcinoză, urinare excesivă (poliurie), sete excesivă (polidipsie), boală cronică de rinichi.
• Pancreatită acută, calculi biliari, diaree recurentă, malabsorbție.
• După tiroidectomie și paratiroidectomie.
• Hiperparatiroidism și boli tiroidiene, testiculare, ovariene sau suprarenaliene.
• Boli granulomatoase.
• Tumori.
• Reacții adverse la unele medicamente: vitamina D, vitamina A, anticonvulsivante, corticosteroizi, tiazide, digitală.

Recoltare

Metodă

Spectrofotometrică (colorimetrică), cu Arsenazo III, pe analizorul Siemens Atellica CH. Ionii de calciu formează cu Arsenazo III un complex colorat. Intensitatea culorii este direct proporțională cu cantitatea de calciu din probă.

• Interval de măsurare: 1,0–16,0 mg/dL. Prin repetare automată cu diluție, intervalul se extinde până la 32,0 mg/dL.
• Limita de detecție: 0,1 mg/dL.
• Standardizare: metoda este trasabilă la o metodă de referință prin spectrometrie de emisie atomică cu plasmă cuplată inductiv, cu materiale de referință NIST.

Transformarea unităților de măsură: mg/dL × 0,25 = mmol/L; mmol/L × 4 = mg/dL.

Valori de referință

Valori critice: sub 6 mg/dL sau peste 13 mg/dL.

Corecția calciului în funcție de albumină

Calciul seric se interpretează corect doar împreună cu proteinele totale și albumina. În ser, 1 g de albumină leagă aproximativ 0,8 mg de calciu. Pentru corecție, se adaugă 0,8 mg/dL la valoarea calciului pentru fiecare 1 g/dL cu care albumina scade sub 4,0 g/dL. Legarea de globuline influențează calciul total doar când globulinele depășesc 6 g/dL.

Interpretarea rezultatelor

Valori crescute

• Hiperparatiroidism:
  • primar: adenom sau hiperplazie a glandelor paratiroide;
  • secundar: insuficiență renală acută și cronică, după transplant renal, osteomalacie, malabsorbție.
• Tumori maligne:
  • localizări: cancer osos metastatic; cancer pulmonar, mamar, tiroidian, renal, hepatic, pancreatic sau de prostată; mielom multiplu; carcinom scuamos pulmonar sau al capului și gâtului;
  • limfoame: 2% dintre pacienții cu limfom Hodgkin sau non-Hodgkin;
  • mecanisme: metastazele osoase; factorii care activează osteoclastele (mielom multiplu, limfom Burkitt, limfomul cu celule T al adultului); sindromul paraneoplazic, prin secreția unei proteine asemănătoare parathormonului sau secreția de vitamina D activată.
• Boli granulomatoase (tuberculoză, sarcoidoză), prin exces de vitamina D activată.
• Reacții adverse la medicamente: intoxicație cu vitamina D, sindrom lapte-alcaline (Burnett), diuretice, alte tratamente.
• Insuficiență renală cronică.
• Alte boli endocrine:
  • hipertiroidism, la 20–40% dintre pacienți, de obicei sub 14 mg/dL;
  • hipotiroidism, insuficiență suprarenaliană, acromegalie, feocromocitom;
  • neoplazia endocrină multiplă (MEN).
• Osteoporoza acută: imobilizarea la pat a pacienților tineri, boala Paget.
• Alte cauze: hipercalcemie familială hipocalciurică, porfirie, deshidratare cu proteine crescute, hipofosfatazie, hipercalcemie idiopatică a sugarului.

Valori scăzute

• Pseudohipocalcemie: calciul total scade doar din cauza albuminei scăzute.
• Hipoparatiroidism:
  • chirurgical, după iradiere, idiopatic sau congenital (sindromul DiGeorge);
  • prin infiltrarea paratiroidelor: sarcoidoză, amiloidoză, hemocromatoză, tumori.
• Pseudohipoparatiroidism (rezistență la acțiunea parathormonului).
• Malabsorbția calciului și a vitaminei D: sprue, boală celiacă, boli pancreatice.
• Icter obstructiv.
• Boli renale: insuficiență renală cronică cu uremie și fosfor crescut, sindrom Fanconi, acidoză tubulară renală.
• Pancreatită acută cu necroză grasă extinsă.
• Aport scăzut de calciu, fosfor și vitamina D: inaniție, malnutriție, boli osoase, ultimul trimestru de sarcină.
• Medicamente și tratamente:
  • chimioterapice, antibiotice, diuretice de ansă, anticonvulsivante, corticosteroizi, calcitonină;
  • intoxicație cu fluor;
  • transfuzii repetate cu sânge citratat;
  • lichide intravenoase în exces, care scad albumina.
• Magneziu scăzut (hipomagneziemie).
• Tumori cu metastaze osteoblastice: sân, prostată, plămân, tiroidă.
• Sindromul de șoc toxic.
• Sindromul de liză tumorală.

Limite și interferențe

Hipercalcemia se însoțește adesea de potasiu scăzut. Duce întotdeauna la deshidratare, pentru că excesul de calciu produce diabet insipid nefrogen.

Rezultat fals sau ușor crescut:

• proteine serice totale crescute;
• deshidratare;
• staza venoasă prin garou ținut mult timp;
• dozarea folosind tuburi închise cu dop;
• sodiu sub 120 mEq/L: crește fracțiunea de calciu legată de proteine, deci crește ușor calciul total.

Rezultat fals sau ușor scăzut:

• magneziu scăzut (de exemplu după chimioterapie cu cisplatin);
• fosfor crescut, după laxative, clisme cu fosfați, chimioterapie în leucemii sau limfoame, rabdomioliză;
• sodiu crescut;
• albumină scăzută;
• hemodiluție.

Situații în care determinarea nu se poate face: la pacienții tratați cu EDTA sau care au primit substanțe de contrast radiologice.

Medicamente:

• Creșteri:
  • antiacide alcaline, săruri de calciu;
  • androgeni, danazol, progesteron, tamoxifen;
  • dietilstilbestrol: crește rapid calciul, în 24 de ore, la pacientele cu cancer de sân;
  • dihidrotahisterol, ergocalciferol, vitamina D, vitamina A;
  • diuretice administrate cronic: clortalidonă, acid etacrinic, furosemid, tiazide;
  • izotretinoin, litiu, PTH.
• Scăderi:
  • albuterol, alprostadil;
  • aminoglicozide (gentamicină, tobramicină), meticilină, tetraciclină (la gravide);
  • asparaginază, carboplatin, plicamicină;
  • barbiturice (la vârstnici), carbamazepină, fenitoină;
  • calcitonină, carbenoxolonă, corticosteroizi;
  • diuretice în faza inițială: acetazolamidă, acid etacrinic, furosemid;
  • ergocalciferol, estrogeni (după menopauză), fluoruri, gastrină, glucagon, glucoză;
  • indapamidă, insulină, izoniazidă;
  • laxative în exces, săruri de magneziu, fosfați;
  • soluții saline (efect în caz de hipercalcemie), tacrolimus.

Interferențe analitice:

• Hemoglobina, bilirubina și lipemia: hemoglobina până la 1000 mg/dL, bilirubina până la 50 mg/dL și lipemia până la 1000 mg/dL interferă sub 10%.
• Substanțele de contrast pentru RMN Omniscan și OptiMARK nu interferă.