Examen bacteriologic – secretie conjunctivala

Examen bacteriologic – secreție conjunctivală (cu antibiogramă la nevoie)

Ce este examenul bacteriologic al secreției conjunctivale

Examenul bacteriologic al secreției conjunctivale este o cultură. Secreția recoltată de pe conjunctivă, membrana care acoperă albul ochiului și interiorul pleoapelor, se însămânțează pe medii speciale. Bacteriile care cresc se identifică, iar când se găsește o bacterie care poate produce boală, se face antibiograma. Antibiograma arată la ce antibiotice este sensibilă bacteria, deci ce picături sau ce tratament au cele mai mari șanse să funcționeze.

Conjunctivita, adică inflamația conjunctivei, are mai multe cauze: virusuri, bacterii, alergii sau iritații. Ponderea cauzei bacteriene depinde de vârstă:

• la adulți, doar aproximativ una din șase conjunctivite este bacteriană; cele mai multe sunt virale sau alergice;
• la copii (după prima lună de viață), aproximativ 80% dintre conjunctivitele infecțioase sunt bacteriene.

Bacteriile implicate diferă și ele după vârstă și situație:

• La adulți, cel mai frecvent este Staphylococcus aureus.
• La copii, predomină Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae și Moraxella catarrhalis.
• La purtătorii de lentile de contact, cresc riscul și gravitatea infecțiilor cu bacterii Gram-negative, mai ales Pseudomonas aeruginosa. Aceasta poate afecta rapid corneea.
• La nou-născuți (primele 4 săptămâni), conjunctivita poate fi produsă de Chlamydia trachomatis sau de gonococ (Neisseria gonorrhoeae), transmise de la mamă în timpul nașterii.
• Conjunctivita „hiperacută”, cu foarte mult puroi, umflarea puternică a pleoapelor și evoluție în câteva ore, este produsă cel mai des de gonococ. Mai rar, de meningococ. Este o urgență, pentru că poate perfora corneea, iar meningococul poate produce meningită.

Conjunctivita bacteriană obișnuită, la un adult sau copil fără alte probleme, se vindecă de multe ori în 7–10 zile, chiar și fără tratament. Picăturile antibiotice grăbesc vindecarea. De aceea, cultura nu este necesară în fiecare conjunctivită. Medicul o recomandă mai ales în situațiile complicate.

Indicații

Medicul (oftalmolog, pediatru sau medic de familie) recomandă analiza mai ales când:

• conjunctivita nu se ameliorează după tratamentul obișnuit cu picături antibiotice;
• conjunctivitele revin frecvent;
• secreția este foarte abundentă și purulentă, iar pleoapele sunt foarte umflate (formă severă sau hiperacută);
• conjunctivita apare la un nou-născut;
• pacientul poartă lentile de contact;
• pacientul are imunitate scăzută;
• se suspectează o infecție cu transmitere sexuală (gonococ, Chlamydia);
• se pregătește o intervenție chirurgicală oftalmologică, la recomandarea medicului.

Durerea puternică a ochiului, scăderea vederii, sensibilitatea mare la lumină sau o pată albă pe cornee necesită consult oftalmologic de urgență, nu doar o analiză.

Pregătirea pacientului

De preferat, recoltarea se face înainte de începerea tratamentului cu picături sau unguente antibiotice. Dacă tratamentul a fost deja început, se comunică medicului sau laboratorului ce s-a folosit și de când. Tratamentul prescris nu se întrerupe fără acordul medicului.

În ziua recoltării:

• nu se pun picături sau unguente în ochi;
• nu se spală ochii cu ceai, ser fiziologic sau alte soluții;
• nu se aplică machiaj în jurul ochilor;
• purtătorii de lentile de contact le scot.

Nu este necesar repaus alimentar.

Recoltare

Dacă sunt afectați ambii ochi, se recoltează câte un tampon pentru fiecare ochi, notat „ochi drept” și „ochi stâng”.

Metodă

Cultură pe medii pentru bacterii, cu identificarea bacteriilor izolate și antibiogramă la nevoie.

Valori de referință

Rezultatul este calitativ:

• Negativ: nu s-au izolat bacterii patogene. Pot crește bacterii din flora normală a ochiului și a pleoapelor, care nu necesită tratament.
• Pozitiv: s-a izolat o bacterie patogenă. Se precizează specia și, după caz, antibiograma.

Interpretarea rezultatelor

O bacterie patogenă, de exemplu S. aureus, H. influenzae, S. pneumoniae, Moraxella sau Pseudomonas, la un pacient cu simptome, confirmă o conjunctivită bacteriană. Antibiograma ajută medicul să aleagă picăturile potrivite, mai ales când tratamentul inițial nu a avut efect.

Gonococul necesită tratament de urgență, de obicei și pe cale generală, nu doar local. Este nevoie și de evaluarea partenerului sau, la nou-născut, a mamei.

Flora normală (de exemplu stafilococi coagulazo-negativi sau difteroizi în cantitate mică) nu indică infecție.

Un rezultat negativ, la un pacient cu conjunctivită, sugerează de obicei o cauză virală sau alergică. Excepție face Chlamydia trachomatis, care nu crește pe mediile obișnuite și necesită teste speciale.

Limite și interferențe

Picăturile sau unguentele antibiotice puse înainte de recoltare pot da rezultate fals negative.

Cantitatea de secreție este de obicei mică. O recoltare insuficientă scade șansa de a găsi bacteria.

Contaminarea cu genele sau pielea pleoapelor poate aduce în probă bacterii fără legătură cu boala.

Chlamydia, virusurile și ciupercile nu se depistează prin această cultură. Pentru ciuperci există examenul micologic al secreției conjunctivale. Pentru Chlamydia există teste specifice.

Infecțiile corneei (keratitele) se diagnostichează din proba recoltată de oftalmolog direct din leziune, nu din secreția conjunctivală.