Profil lipidic Analize incluse: colesterol total, HDL-colesterol, LDL-colesterol, trigliceride, VLDL-colesterol, lipide totale Ce este profilul lipidic Profilul lipidic…
Biochimie
Colesterol – LDL
Despre analiza
Colesterol LDL
Ce este colesterolul LDL
Lipoproteinele din plasmă sunt particule sferice care conțin, în proporții diferite, colesterol, trigliceride, fosfolipide și proteine. Rolul lor este să transporte colesterolul și trigliceridele în sânge. După densitate, se împart în:
- chilomicroni;
- lipoproteine cu densitate foarte mică (VLDL);
- lipoproteine cu densitate intermediară (IDL);
- lipoproteine cu densitate mică (LDL);
- lipoproteine cu densitate mare (HDL);
- lipoproteina (a) – Lp(a).
LDL și ateroscleroza. Colesterolul LDL (LDL-C, lipoproteina cu densitate mică) este principala lipoproteină responsabilă de formarea plăcii de aterom. LDL este principala particulă care transportă colesterol în plasmă: conține 60–70% din colesterolul total din ser. Provine în principal din degradarea VLDL, principalul transportor al trigliceridelor. LDL are un timp de înjumătățire mai lung (3–4 zile) decât VLDL, de aceea se găsește în cantitate mai mare în circulație.
LDL transportă colesterolul către țesuturi, mai ales către sistemul arterial. În exces, colesterolul LDL se depune în peretele arterelor și produce ateroscleroză. Aceasta explică frecvența crescută a aterosclerozei și a bolii coronariene la persoanele cu LDL crescut.
Riscul cardiovascular. Măsurarea lipidelor și lipoproteinelor este esențială pentru controlul riscului de boală cardiovasculară aterosclerotică. Boala se dezvoltă de-a lungul deceniilor și adesea nu dă simptome până la un eveniment acut care pune viața în pericol, de exemplu infarct miocardic sau accident vascular cerebral. De aceea colesterolul LDL este ținta principală a tratamentului hipolipemiant, iar deciziile de tratament se stabilesc în funcție de valoarea lui.
Raportul LDL/HDL. În mod normal, raportul LDL-colesterol / HDL-colesterol este de 2,9 la femei și 3,3 la bărbați. Riscul de boală coronariană crește semnificativ dacă raportul depășește 3,5 la femei și 3,8 la bărbați.
Indicații
- Evaluarea riscului cardiovascular.
- Stabilirea și monitorizarea tratamentului hipolipemiant.
- Suspiciunea de hipercolesterolemie familială.
Recoltare
| Condiții de recoltare | Se poate recolta și fără à jeun (pe nemâncate); după masă, rezultatele pot fi ușor mai mici. Recoltarea se face înaintea administrării de metamizol (algocalmin), care poate scădea fals rezultatul |
| Tip probă | Sânge venos |
| Recipient de recoltare | Eprubetă vidată de 5 mL, cu gel separator (capac roșu-galben) |
| Material biologic | Ser |
| Procesare după recoltare | Se lasă sângele să coaguleze complet, apoi se separă serul prin centrifugare. Proba se lucrează în aceeași zi sau se păstrează la 2–8 °C ori la −20 °C |
| Proba este stabilă | 5 zile la 2–8 °C; 14 zile la −20 °C |
| Motive respingere probă | Ser intens hemolizat; probă vizibil contaminată |
Metodă
Metodă directă, enzimatică, colorimetrică
- Interval de măsurare: 5–400 mg/dL. Prin repetare automată cu diluție, intervalul se extinde până la 1000 mg/dL.
- Limita de detecție: 4 mg/dL.
- Standardizare: metoda este trasabilă la metoda de referință NCEP (beta-cuantificare).
Transformarea unităților de măsură: mg/dL × 0,0259 = mmol/L; mmol/L × 38,67 = mg/dL.
Valori de referință
Adulți (clasificarea NCEP):
| Categorie | mg/dL | mmol/L |
|---|---|---|
| Optim | < 100 | < 2,59 |
| Aproape optim | 100–129 | 2,59–3,34 |
| La limită crescut | 130–159 | 3,35–4,12 |
| Crescut | 160–189 | 4,13–4,91 |
| Foarte crescut | ≥ 190 | ≥ 4,92 |
O valoare foarte crescută a LDL-colesterolului (peste 190 mg/dL) poate indica hipercolesterolemie familială.
Copii și adolescenți (12–18 ani):
| Categorie | mg/dL |
|---|---|
| Optim | < 110 |
| La limită crescut | 110–129 |
| Crescut | ≥ 130 |
Ținte de LDL-colesterol în funcție de riscul cardiovascular
Conform ghidurilor europene (ESC/EAS), ținta de LDL-colesterol depinde de riscul individual de evenimente cardiovasculare. Riscul se calculează în funcție de vârstă, sex și factorii de risc cardiovascular: fumat, hipertensiune arterială, diabet zaharat, hipercolesterolemie.
| Categorie de risc cardiovascular | Ținta LDL-colesterol |
|---|---|
| Risc scăzut sau moderat | < 100 mg/dL |
| Risc înalt | < 70 mg/dL |
| Risc foarte înalt | < 55 mg/dL |
Interpretarea rezultatelor
Rolul LDL în boala cardiovasculară
Evenimentul care declanșează ateroscleroza este acumularea de LDL și de alte lipoproteine bogate în colesterol în peretele arterial. Rolul cauzal al LDL-C și al celorlalte lipoproteine care conțin apolipoproteina B este demonstrat fără echivoc de studiile genetice, observaționale și intervenționale.
Beneficiul absolut al scăderii LDL-C depinde de riscul cardiovascular absolut și de cât de mult scade LDL-C. Chiar și o scădere mică poate reduce semnificativ riscul la pacienții cu risc înalt sau foarte înalt.
Categorii de risc cardiovascular (SCORE2 și SCORE2-OP)
Recomandările de tratament se bazează pe categoriile de risc cardiovascular. Pragurile acestor categorii diferă în funcție de vârstă, ca să nu fie subestimată nevoia de tratament la tineri și nici supraestimată la vârstnici. Vârsta este un factor de risc major, dar beneficiul pe termen lung al tratamentului este mai mare la tineri. De aceea pragurile de la care se ia în calcul tratamentul sunt mai mici la persoanele tinere.
| Risc cardiovascular la 10 ani | < 50 ani | 50–69 ani | ≥ 70 ani |
|---|---|---|---|
| Scăzut-moderat: tratamentul factorilor de risc nu este în general recomandat | < 2,5% | < 5% | < 7,5% |
| Înalt: tratamentul factorilor de risc trebuie luat în considerare | 2,5 – < 7,5% | 5 – < 10% | 7,5 – < 15% |
| Foarte înalt: tratamentul factorilor de risc este în general recomandat | ≥ 7,5% | ≥ 10% | ≥ 15% |
Nu există praguri de risc valabile universal, dar intensitatea tratamentului trebuie să crească odată cu riscul. Încadrarea într-o categorie de risc nu duce automat la tratament medicamentos. Deciziile se adaptează după:
- factorii care modifică riscul;
- riscul pe termen lung;
- beneficiul tratamentului;
- bolile asociate;
- preferințele pacientului.
Mulți pacienți pot trece într-o categorie de risc mai mică fără medicamente, doar prin renunțarea la fumat.
Ținte de tratament pentru diferite categorii de pacienți
| Categoria de pacient | Ținte de prevenție (etapa 1) | Ținte intensificate / suplimentare |
|---|---|---|
| Persoane aparent sănătoase, sub 70 de ani | Renunțarea la fumat, stil de viață sănătos. TAS < 140, până la 130 mmHg dacă este tolerată. LDL-C < 100 mg/dL (2,6 mmol/L) | TAS < 130 mmHg dacă este tolerată. LDL-C < 70 mg/dL (1,8 mmol/L) și reducere ≥ 50% la risc înalt; LDL-C < 55 mg/dL (1,4 mmol/L) și reducere ≥ 50% la risc foarte înalt |
| Persoane aparent sănătoase, ≥ 70 de ani | Renunțarea la fumat, stil de viață sănătos. TAS < 140 mmHg dacă este tolerată. LDL-C < 100 mg/dL (2,6 mmol/L) | Conform managementului specific al factorilor de risc la vârstnici |
| Boală cronică de rinichi | Renunțarea la fumat, stil de viață sănătos. TAS < 140, până la 130 mmHg dacă este tolerată. LDL-C < 100 mg/dL și reducere ≥ 50% | LDL-C < 70 mg/dL la risc înalt; LDL-C < 55 mg/dL la risc foarte înalt |
| Hipercolesterolemie familială | Renunțarea la fumat, stil de viață sănătos. TAS < 140, până la 130 mmHg dacă este tolerată. LDL-C < 100 mg/dL și reducere ≥ 50% | LDL-C < 70 mg/dL la risc înalt; LDL-C < 55 mg/dL la risc foarte înalt |
| Diabet zaharat tip 2, bine controlat, de scurtă durată (< 10 ani), fără afectare de organ și fără alți factori de risc | Renunțarea la fumat, stil de viață sănătos | — |
| Diabet zaharat tip 2, fără boală cardiovasculară aterosclerotică sau afectare severă de organ | Renunțarea la fumat, stil de viață sănătos. TAS < 140, până la 130 mmHg dacă este tolerată. LDL-C < 100 mg/dL. HbA1c < 7,0% | TAS < 130 mmHg dacă este tolerată. LDL-C < 70 mg/dL și reducere ≥ 50%. Inhibitor SGLT2 sau agonist GLP-1 |
| Diabet zaharat tip 2, cu boală cardiovasculară aterosclerotică și/sau afectare severă de organ | Renunțarea la fumat, stil de viață sănătos. TAS < 140, până la 130 mmHg dacă este tolerată. LDL-C < 70 mg/dL. HbA1c < 8,0%. Inhibitor SGLT2 sau agonist GLP-1. Terapie antiplachetară | TAS < 130 mmHg dacă este tolerată. LDL-C < 55 mg/dL și reducere ≥ 50%. Se pot lua în calcul tratamente suplimentare |
| Boală cardiovasculară aterosclerotică confirmată | Renunțarea la fumat, stil de viață sănătos. TAS < 140, până la 130 mmHg dacă este tolerată. Tratament hipolipemiant intensiv, pentru reducere ≥ 50% și LDL-C < 70 mg/dL. Terapie antiplachetară | TAS < 130 mmHg dacă este tolerată. LDL-C < 55 mg/dL și reducere ≥ 50%. Se pot lua în calcul tratamente suplimentare |
TAS = tensiunea arterială sistolică. Ținta tensiunii arteriale diastolice măsurate în cabinet este < 80 mmHg.
Colesterol non-HDL și apolipoproteina B
LDL-colesterolul este ținta principală a tratamentului. După atingerea țintei de LDL-C, colesterolul non-HDL poate fi folosit ca țintă secundară. Avantajele lui:
- este precis și fără repaus alimentar;
- poate fi mai precis la pacienții cu diabet zaharat.
Apolipoproteina B estimează direct numărul total de particule lipidice aterogene, mai ales când trigliceridele sunt crescute. Cei doi markeri sunt utili mai ales la pacienții cu diabet zaharat sau cu trigliceride crescute.
| LDL-C | Non-HDL-C | Apolipoproteina B |
|---|---|---|
| 100 mg/dL (2,6 mmol/L) | 131 mg/dL (3,4 mmol/L) | 100 mg/dL |
| 70 mg/dL (1,8 mmol/L) | 100 mg/dL (2,6 mmol/L) | 80 mg/dL |
| 55 mg/dL (1,4 mmol/L) | 85 mg/dL (2,2 mmol/L) | 65 mg/dL |
Cauze de valori crescute
- hipercolesterolemie familială (tip IIa);
- hiperlipoproteinemiile de tip IIb și III;
- alimentație bogată în colesterol și grăsimi saturate;
- hipotiroidism;
- sindrom nefrotic;
- diabet zaharat;
- mielom multiplu și alte disgamaglobulinemii;
- colestază;
- boală cronică de rinichi;
- porfirie;
- anorexie nervoasă.
Cauze de valori scăzute
- hipo- și abetalipoproteinemie;
- boala Tangier;
- hipertiroidism;
- anemii cronice;
- boli hepatice severe;
- sindrom Reye;
- stres acut;
- boli inflamatorii articulare;
- boli pulmonare cronice.
Limite și interferențe
- Creșteri: după masă, în sarcină, la tratament cu steroizi anabolizanți, beta-blocante, antihipertensive, progestative, carbamazepină.
- Scăderi: la tratament cu estrogeni administrați oral.
- Probele recoltate după masă: metoda directă poate fi folosită și pentru ele, dar rezultatele sunt ușor mai mici decât la recoltarea à jeun.
- Metamizolul (algocalmin): poate scădea fals rezultatul, de aceea recoltarea se face înainte de administrarea lui.
- Gamapatiile monoclonale: foarte rar, mai ales cele de tip IgM (macroglobulinemia Waldenström), pot da rezultate eronate.
- Hemoliza, bilirubina, lipemia și acidul ascorbic: nu interferă semnificativ până la 1000 mg/dL hemoglobină, 45 mg/dL bilirubină, 1000 mg/dL lipemie și 5 mg/dL acid ascorbic.
Cum decurge
- 1Comanzi online sau vii directPentru analizele cu plata nu e nevoie de programare.
- 2Recoltezi in oricare centru NPAL–V 7:30–16:30 · Sambata 7:30–12:00
- 3Primesti rezultatul in portalValidat de medicul de laborator, cu notificare pe e-mail.