Imunoglobulina E totală (IgE) Ce este IgE totală Imunoglobulinele E (IgE) sunt anticorpi care se leagă prin fragmentul…
Hematologie
Examen citologic al frotiului sanguin
Important
Analiza se poate efectua doar împreună cu analiza Hemoleucograma completa.
Despre analiza
Examen citologic al frotiului de sânge periferic
Ce este frotiul de sânge periferic
Frotiul de sânge periferic este examinarea la microscop a unei picături de sânge întinse în strat subțire pe o lamă de sticlă și colorate. Analizorul automat al hemoleucogramei numără celulele sângelui și le măsoară dimensiunea. Nu poate însă aprecia întotdeauna corect forma lor și nici nu poate recunoaște sigur celulele anormale. Unele boli au un număr normal de celule, dar celule cu formă sau structură anormală. Acestea pot fi recunoscute doar la microscop.
Frotiul este util în diagnosticul și evaluarea:
- anemiilor;
- anomaliilor ereditare ale globulelor roșii;
- infecțiilor și inflamațiilor;
- leucemiilor și altor boli ale măduvei osoase și ale țesutului limfatic (boli mielo- și limfoproliferative);
- unor infecții parazitare ale sângelui, ca malaria.
La frotiu se examinează cele trei tipuri de celule ale sângelui:
- globulele roșii (eritrocitele, hematiile): mărimea, forma, colorația și eventualele incluzii din interiorul lor;
- trombocitele: numărul aproximativ și forma;
- globulele albe (leucocitele): proporția fiecărui tip (formula leucocitară) și eventualele celule anormale.
Indicații
Semnale de alarmă de la analizorul automat, care cer verificarea la microscop:
- deviere la stânga (forme tinere de neutrofile);
- limfocite atipice, blaști sau eritroblaști;
- fragmente de hematii (schizocite);
- agregate de trombocite.
Pentru globulele roșii:
- valori care nu respectă „regula lui 3”, verificare rapidă a concordanței dintre parametri:
- numărul de eritrocite (milioane/µL) × 3 ≈ hemoglobina (g/dL);
- hemoglobina (g/dL) × 3 ≈ hematocritul (%);
- dubii asupra indicilor eritrocitari (VEM, HEM, RDW) sau două populații de hematii pe histogramă;
- evaluarea formei hematiilor în:
- anemiile normocitare cu reticulocite crescute;
- anemiile macrocitare cu RDW crescut;
- anemiile microcitare hipocrome medii sau severe cu număr crescut de eritrocite;
- eritrocitoză: hemoglobină peste 18 g/dL la femei sau peste 19 g/dL la bărbați.
Pentru trombocite:
- trombocite sub 100.000/µL sau peste 1.000.000/µL;
- VTM (volumul trombocitar mediu) crescut: frotiul arată dacă există trombocite gigante sau agregate, care pot da un număr fals de trombocite și uneori și de leucocite.
Pentru leucocite:
- leucocite peste 13.000/µL cu neutrofile crescute la adult, sau leucocitoză la copii;
- limfocite peste 5.000/µL la adult, sau limfocitoză la copii;
- eozinofile peste 1.500/µL;
- monocite peste 1.300/µL;
- bazofile crescute;
- neutrofile sub 1.000/µL;
- scăderea tuturor celor trei linii celulare (pancitopenie);
- formula leucocitară care nu a putut fi făcută de analizor;
- suspiciunea de celule anormale.
Indicații clinice:
- suspiciunea clinică a medicului;
- modificări găsite la frotiuri anterioare;
- nevoia de informații suplimentare de diagnostic din forma celulelor.
Pregătirea pacientului
Pregătirea este aceeași ca pentru hemoleucogramă. Vedeți cum vă pregătiți pentru recoltarea de sânge.
Recoltare
| Probă | Sânge venos (sau sânge capilar) |
| Tub de recoltare | Eprubetă vidată cu EDTA (capac mov) și lame de microscop |
| Volum minim | 3 mL sânge venos; pentru sângele capilar, 2 lame |
| Pregătirea probei | O picătură de sânge se întinde pe lamă sau lamelă, se usucă la aer, se fixează cu metanol și se colorează May-Grünwald-Giemsa. |
| Conservare | La temperatura camerei (20 ± 5 °C) |
| Probă neconformă | Probă neconformă pentru hemoleucogramă (coagulată, insuficientă, hemolizată); frotiu prea gros sau prea subțire; frotiu fără margine subțire (franjuri); frotiu colorat incorect sau cu depozite de colorant |
Important: frotiul se face în cel mult 2–3 ore de la recoltare. Proba se păstrează la temperatura camerei.
Cum arată un frotiu corect
Un frotiu bun are aproximativ 3 cm lungime și 2 cm lățime și este întins uniform. Are trei zone:
- un capăt gros;
- o zonă de citire în mijloc, de 1–1,5 cm;
- o margine subțire, cu franjuri scurți (sub 0,3 cm).
Frotiul se poate face pe lamele mici sau pe lame de sticlă:
- pe lamele: sângele se distribuie mai uniform;
- pe lame de sticlă: sunt mai ușor de manevrat și etichetat, dar leucocitele mari tind să se adune pe margini și în franjuri.
Colorația
Colorantul May-Grünwald-Giemsa conține:
- un colorant bazic (azur de metilen), care colorează în albastru-violet componentele acide ale celulei, de exemplu nucleul;
- eozina, care colorează în roz-roșu componentele bazice: citoplasma și hemoglobina.
Granulațiile din globulele albe se colorează diferit și permit recunoașterea fiecărui tip:
- neutrofilele: granulații fine, slab colorate;
- eozinofilele: granulații mari, roșu-portocalii;
- bazofilele: granulații albastru-închis, violete.
Metodă
Examinare la microscop:
- la putere mică (obiectiv de 10× sau 20×) se apreciază colorația și distribuția celulelor. Se pot estima numărul de leucocite și prezența celulelor anormale (blaști, eritroblaști), a agregatelor de trombocite, a hematiilor aglutinate sau așezate în fișic;
- la putere mare (obiectiv de 100×, cu imersie în ulei) se evaluează fiecare tip de celulă, ca număr și aspect.
Pentru formula leucocitară se numără cel puțin 100 de leucocite.
Valori de referință
Fără anomalii morfologice.
Interpretarea rezultatelor
Globulele roșii
Globulele roșii normale sunt:
- rotunde și fără nucleu;
- uniforme ca mărime și formă;
- cu diametrul de 7–8 µm, cam cât nucleul unui limfocit mic;
- cu o zonă centrală mai palidă, care nu depășește o treime din diametru, înconjurată de un inel roșu-portocaliu de hemoglobină.
Ele se examinează în zona frotiului în care sunt așezate una lângă alta, fără să se suprapună.
Anomalii de mărime și culoare
| Anomalie | Ce înseamnă | Unde apare |
|---|---|---|
| Anizocitoză | Hematii de mărimi diferite | Corespunde RDW crescut la hemoleucogramă |
| Microcite | Hematii mici, sub 6 µm | Anemii microcitare (VEM scăzut), de exemplu anemia prin deficit de fier sau talasemia |
| Macrocite | Hematii mari, peste 9 µm, fără zonă palidă centrală | Anemii macrocitare (VEM crescut), anemia megaloblastică |
| Macroovalocite | Hematii mari și ovale | Anemia megaloblastică (deficit de vitamina B12 sau acid folic), chimioterapie |
| Hipocromie | Zona palidă centrală mărită (mai puțină hemoglobină) | Anemii microcitare, mai ales prin deficit de fier (feritina, sideremia) |
| Policromatofilie | Hematii mai mari, colorate albastru-gri (celule tinere) | Reticulocite crescute: hemoragii, hemolize, răspuns la tratament |
Anomalii de formă (poichilocitoză)
| Anomalie | Ce înseamnă | Unde apare |
|---|---|---|
| Sferocite | Hematii sferice, mici, intens colorate, fără zonă palidă | Sferocitoza ereditară, anemia hemolitică autoimună (test Coombs direct), arsuri, hipofosfatemie, transfuzii cu sânge conservat; în număr mic, în orice anemie hemolitică |
| Hematii „în țintă” (codocite) | Hematii cu un punct central de hemoglobină, un inel palid și o margine colorată | Boli hepatice, icter obstructiv, talasemie și alte hemoglobinopatii (electroforeza hemoglobinei), după splenectomie, anemie prin deficit de fier; pot fi și artefacte |
| Ovalocite (eliptocite) | Hematii ovale, alungite | Anemia prin deficit de fier, eliptocitoza ereditară (peste 25% din hematii) |
| Leptocite | Hematii plate, subțiri, palide | Boli hepatice obstructive, talasemie, anemia prin deficit de fier |
| Stomatocite | Zona palidă centrală în formă de fantă sau de gură | Stomatocitoza ereditară, alcoolism, boli hepatice, anemia hemolitică autoimună; pot fi și artefacte |
| Dacriocite | Hematii în formă de lacrimă | Mielofibroza, infiltrarea măduvei osoase, talasemie, anemia megaloblastică |
| Drepanocite | Hematii în formă de seceră, ascuțite la ambele capete | Anemia falciformă (boala cu hemoglobină S) |
| Schizocite | Fragmente de hematii, cu 2–3 vârfuri ascuțite (triunghi, coif) | Anemiile hemolitice microangiopatice (de exemplu purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic), valve cardiace artificiale sau valvulopatii severe, arsuri grave, după transplant medular, anemia megaloblastică, anemia severă prin deficit de fier |
| Echinocite (hematii crenelate) | Prelungiri scurte și regulate pe margine, cu zona palidă păstrată | Cel mai des artefacte; uremie, ulcer hemoragic, deficit de piruvat-kinază |
| Acantocite | Prelungiri neregulate, de lungimi diferite, fără zonă palidă | Ciroza și alte boli hepatice grave, abetalipoproteinemia, după splenectomie, malabsorbție |
| Hematii „mușcate” (degmacite) | Hematii cu o zonă semicirculară lipsă din margine | Deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenază (G6PD), hemolize produse de medicamente oxidante |
Incluzii și alte modificări
| Anomalie | Ce înseamnă | Unde apare |
|---|---|---|
| Punctații bazofile | Puncte albastre în hematie | Grosolane: intoxicația cu plumb, talasemia; fine: diverse anemii |
| Inele Cabot | Inele fine, albastre (resturi de nucleu) | După splenectomie, anemii hemolitice, anemia megaloblastică |
| Corpi Howell-Jolly | Un punct dens, rotund, albastru (rest de nucleu) | După splenectomie sau funcție redusă a splinei, anemii hemolitice, anemia megaloblastică, talasemie, anemia falciformă |
| Corpi Pappenheimer | Granule mici, dense, albastre (care conțin fier) | Anemii sideroblastice, intoxicația cu plumb, după splenectomie, încărcarea cu fier |
| Rulouri | Hematii așezate ca un fișic de monede | Proteine anormale în sânge (paraproteinemii, de exemplu mielomul multiplu) |
| Aglutinate eritrocitare | Grămezi neregulate de hematii | Boala aglutininelor la rece |
| Eritroblaști (normoblaști) | Hematii cu nucleu (forme tinere) | Anemii hemolitice, boli mieloproliferative, infiltrarea măduvei osoase, anemia megaloblastică, orice anemie severă |
| Paraziți | Forme de dezvoltare ale parazitului în hematii | Malaria, babesioza |
Trombocitele
Trombocitele normale arată ca niște fragmente mici de citoplasmă, albastru-deschis:
- au granulații fine, roșu-violete;
- au diametrul de 2–4 µm;
- sunt rotunde sau ovale.
Numărul lor se poate estima pe frotiu. 8–20 de trombocite pe câmpul de imersie, adică aproximativ un trombocit la 10–30 de hematii, exclud o trombocitopenie. Pe frotiul din sânge capilar fără anticoagulant, trombocitele apar în mod normal grupate.
Anomaliile trombocitelor:
- agregatele de trombocite: se pot datora microcheagurilor din probă, aglutinării produse de EDTA sau aglutininelor la rece. Pot da un număr de trombocite fals scăzut (pseudotrombocitopenie).
- satelitismul trombocitar: trombocitele se lipesc de neutrofile. Este un fenomen produs în eprubetă de EDTA, prin anticorpi din plasmă, și poate da tot un număr fals scăzut de trombocite.
- macrotrombocitele: trombocite mai mari de 4 µm. Apar când trombocitele se formează și se distrug rapid (de exemplu, în purpura trombocitopenică imună) și în alte situații cu VTM crescut. Câteva pot exista și pe un frotiu normal.
- trombocitele gigante: cât o hematie. Apar în bolile mieloproliferative.
- trombocitele fără granulații: palide, gri-albastre. Apar mai ales în sindroamele mielodisplazice și în leucemia cu celule păroase.
- trombocitele cu forme bizare sau cu granulații grosolane: apar în bolile mieloproliferative și după splenectomie.
- fragmentele de megacariocite: fragmente din celulele mari ale măduvei care produc trombocitele. Apar în bolile mieloproliferative sau când măduva este infiltrată.
Globulele albe
Pe frotiul normal se găsesc cinci tipuri de leucocite:
- neutrofile;
- eozinofile;
- bazofile;
- limfocite;
- monocite.
Devierea la stânga este apariția formelor tinere de neutrofile (metamielocite, mielocite, promielocite). Nu este normală și apare în:
- infecții bacteriene;
- intoxicații;
- necroze tisulare;
- hemoragii;
- hemolize;
- cancere;
- reacții leucemoide;
- boli mieloproliferative cronice.
Tabloul leucoeritroblastic este prezența simultană în sânge a formelor tinere de neutrofile și a eritroblaștilor, indiferent de numărul de leucocite. Poate apărea:
- cu măduva osoasă normală:
- nou-născuți;
- infecții severe;
- după splenectomie;
- hemoliză acută, hemoragie severă;
- anemii: talasemii, anemia megaloblastică, anemia severă prin deficit de fier, anemia falciformă;
- boli pulmonare, cardiace sau hepatice cronice;
- cu măduva infiltrată:
- leucemii și limfoame;
- sindroame mielodisplazice;
- boli granulomatoase (tuberculoză, infecții fungice);
- metastaze în măduvă;
- mielofibroză.
Anomalii ale neutrofilelor
| Anomalie | Ce înseamnă | Unde apare |
|---|---|---|
| Anomalia Pelger-Huët | Nucleu cu unul sau doi lobi, „în ochelari” | Ereditară (benignă) sau dobândită („pseudo-Pelger”); forma dobândită sugerează sindroame mielodisplazice, leucemii mieloide, reacții la unele medicamente |
| Hipersegmentare | Peste 5% din neutrofile cu 5 lobi sau 1% cu 6 lobi | Anemia megaloblastică (deficit de vitamina B12 sau acid folic), forme ereditare, infecții cronice |
| Granulații toxice | Granulații grosolane, violet-negre | Infecții bacteriene, inflamații acute, tratament cu factori de creștere |
| Neutrofile cu puține granulații sau fără granulații | Citoplasmă palidă | Sindroame mielodisplazice |
| Corpi Döhle | Pete mici albastre la marginea citoplasmei | Infecții, arsuri, sarcină, sindroame mielodisplazice, anomalia May-Hegglin (ereditară, cu trombocite gigante), tratament cu factori de creștere |
| Anomalia Alder-Reilly | Granulații mari, asemănătoare celor toxice, și în limfocite și monocite | Ereditară, în mucopolizaharidoze |
| Sindromul Chédiak-Higashi | Granulații gigante în leucocite | Boală ereditară rară (albinism parțial, infecții repetate, tendință la sângerare) |
| Vacuole în citoplasmă | Spații goale în citoplasmă | Infecții severe, chimioterapie, boli hematologice; și artefact în probele vechi |
Anomalii ale limfocitelor
| Anomalie | Ce înseamnă | Unde apare |
|---|---|---|
| Limfocite reactive (atipice, virocite, celule Downey) | Limfocite mari, cu citoplasmă abundentă, albastră, cu margini neregulate | Mononucleoza infecțioasă, infecția cu citomegalovirus, hepatita A, alte infecții virale (rubeolă, rujeolă, varicelă, oreion), infecția HIV, toxoplasmoza, după vaccinare, reacții alergice sau autoimune; până la 12% pot exista și la persoane sănătoase |
| Umbre nucleare | Nuclei de limfocite striviți la întinderea frotiului | În număr mare, în leucemia limfocitară cronică |
| Limfoplasmocite (celule Türk) | Limfocite cu citoplasmă intens albastră | Ocazional pe frotiuri normale, de obicei alături de limfocitele reactive |
| Plasmocite | Celule cu nucleu excentric și citoplasmă intens albastră | Benign: infecții cronice, alergii, mononucleoză, boli autoimune. Malign: mielom multiplu, leucemia cu plasmocite |
Celule leucemice și limfomatoase
| Celule | Ce înseamnă | Unde apar |
|---|---|---|
| Blaști (mieloblaști, limfoblaști, monoblaști), promielocite atipice | Celule tinere, cu nucleu mare (peste 80% din celulă) și nucleoli; uneori cu corpi Auer (bastonașe roșii în citoplasmă) | Leucemii acute (mieloide sau limfoblastice) |
| Prolimfocite | Limfocite cu un nucleol vizibil | În număr mic în leucemia limfocitară cronică; peste 55% în leucemia prolimfocitară |
| Celule păroase | Celule cu margini zdrențuite, cu prelungiri | Leucemia cu celule păroase |
| Celule limfomatoase | Celule anormale, cu aspect variabil, adesea cu nucleu crestat sau clivat | Faza leucemică a limfoamelor |
Valori de alertă
- Modificările marcate ale hematiilor fără o cauză cunoscută impun investigații hematologice suplimentare.
- Schizocitele în număr crescut (peste 1% din hematii la adult) sugerează o anemie hemolitică microangiopatică (purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic). Aceste boli sunt urgențe medicale.
- Tabloul leucoeritroblastic la adult și celulele atipice sau blaștii sugerează boli grave ale măduvei osoase și trebuie evaluate prin examenul măduvei osoase.
Limite și interferențe
Colorația
- celule colorate prea albastru: timp de colorare prea lung, soluție tampon prea alcalină sau veche, frotiuri vechi sau prea groase;
- spațiul dintre celule colorat: spălare insuficientă a lamei, sânge recoltat pe heparină sau proteine anormale în sânge (paraproteinemie);
- colorație prea roz-roșie: soluție tampon prea acidă, timp de colorare prea scurt sau spălare excesivă.
Tehnica de întindere
- leucocitele mari se pot aduna pe margini și în franjuri, unde pot apărea mai mici sau rupte;
- celulele fragile, mai ales cele maligne, se pot rupe la o presiune prea mare;
- formula leucocitară făcută manual pe 100 de celule are variații statistice mari, mai ales când leucocitele sunt puține.
Modificările produse de EDTA în probele vechi
Dacă frotiul se face la mai multe ore de la recoltare, celulele se modifică în eprubetă:
- hematiile: devin crenelate, „în țintă” sau stomatocite;
- trombocitele: se măresc, se colorează mai slab și își pierd granulațiile;
- leucocitele: apar vacuole, rupturi ale citoplasmei și fragmentarea nucleului. Monocitele devin vacuolizate, cu nucleu neregulat;
- limfocitele reactive își schimbă aspectul și pot fi confundate cu celule de limfom;
- nucleul limfoplasmocitelor poate lua forma unei frunze de trifoi.
De aceea, frotiul se face cât mai repede după recoltare.
Bibliografie
- Zini G, d’Onofrio G, Briggs C, et al. ICSH recommendations for identification, diagnostic value, and quantitation of schistocytes. Int J Lab Hematol, 2012; 34(2): 107–116.
- Perkins S. Examination of the Blood and Bone Marrow. În: Wintrobe’s Clinical Hematology. Lippincott Williams & Wilkins, 2004.
- Keohane EM, Smith LJ, Walenga JM. Rodak’s Hematology: Clinical Principles and Applications. Elsevier, ed. 5, 2016.
- Thomas L. Clinical Laboratory Diagnostics. TH-Books, Frankfurt/Main, 1998.
- Fischbach F, Dunning M. A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, 2004.
Cum decurge
- 1Comanzi online sau vii directPentru analizele cu plata nu e nevoie de programare.
- 2Recoltezi in oricare centru NPAL–V 7:30–16:30 · Sambata 7:30–12:00
- 3Primesti rezultatul in portalValidat de medicul de laborator, cu notificare pe e-mail.