Profil evaluare status atopic

Profil evaluare status atopic – microbiota intestinală și markeri de barieră, inflamație și alergie în materii fecale

Ce este profilul de evaluare a statusului atopic

Atopia este predispoziția, adesea moștenită, de a dezvolta reacții alergice mediate de anticorpii IgE. Se manifestă prin dermatită atopică (eczemă), alergii alimentare, rinită alergică și astm.

Intestinul este cea mai mare suprafață de contact dintre sistemul imunitar și mediul extern. Mucoasa intestinală, stratul de mucus, anticorpii IgA secretori, peptidele antimicrobiene și microbiota formează împreună bariera intestinală. Această barieră lasă să treacă nutrienții, dar oprește microorganismele și moleculele străine. Cercetările au asociat bolile alergice, mai ales la copii, cu modificări ale microbiotei intestinale și cu o permeabilitate crescută a barierei. Legătura este însă încă studiată: nu este clar dacă aceste modificări sunt cauza sau consecința bolii alergice.

Profilul reunește, dintr-o singură recoltare de materii fecale, 9 analize care evaluează aceste componente:

Despre rolul microbiotei găsiți mai multe în articolele despre microbiota colonului și disbioza colonului.

Indicații

Profilul se efectuează la recomandarea medicului, ca evaluare complementară, în:

• dermatita atopică, mai ales când se asociază cu simptome digestive;
• suspiciunea de alergie sau intoleranță alimentară cu simptome digestive (balonare, dureri abdominale, diaree, scaune modificate);
• simptome digestive cronice la persoane cu boli alergice (astm, rinită alergică, urticarie);
• evaluarea funcției de barieră intestinală și a microbiotei după tratamente repetate cu antibiotice.

Profilul nu înlocuiește diagnosticul alergologic: anamneza, testele cutanate, dozarea IgE specifice și, la nevoie, testele de provocare sub supraveghere medicală.

Pregătirea pacientului

• Sângerări active. Nu recoltați proba dacă aveți sângerări active din cauza hemoroizilor sau a menstruației. Sângele modifică rezultatele, în special pentru alfa-1 antitripsină și calprotectină.
• După colonoscopie sau clismă așteptați cel puțin 4 săptămâni înainte de recoltare.
• Cu 2–4 săptămâni înainte, la recomandarea medicului, se întrerupe tratamentul antiparazitar și antifungic. Suplimentele cu probiotice se opresc cu cel puțin 14 zile înainte de recoltare.
• Cu 14 zile înainte, la recomandarea medicului, se întrerupe tratamentul cu antibiotice, inhibitori ai pompei de protoni (omeprazol, pantoprazol, esomeprazol) și preparate cu bismut.
• Cu 2 zile înainte, se întrerup:
  • aspirina și alte antiinflamatoare nesteroidiene (de exemplu ibuprofenul), care cresc calprotectina;
  • supozitoarele și clismele;
  • cărbunele activat;
  • betaina HCl și enzimele digestive;
  • antiacidele și laxativele;
  • uleiul mineral, uleiul de ricin și argila bentonitică.
• Medicamentele prescrise nu se opresc fără acordul medicului care le-a recomandat.
• Alimentația obișnuită se păstrează. Comunicați eventualele diete de excludere.

Recoltare

Important: probele se predau la laborator de luni până miercuri, în maximum 2 zile de la recoltare, păstrate la temperatura camerei.

Metodă

• Culturi bacteriene și fungice, pentru microbiota intestinală.
• Metode imunoenzimatice (ELISA), pentru elastaza pancreatică, EPX, alfa-1 antitripsină, beta-defensină, zonulină, calprotectină, IgA secretorie și histamină.

Valori de referință

Buletinul de rezultate include intervalele de referință pentru fiecare analiză, conform metodei folosite. Orientativ:

• elastaza pancreatică: peste 200 µg/g indică o funcție pancreatică exocrină normală;
• calprotectina: sub 50 µg/g este considerată normală la adulți.

Pentru sugari și copiii sub 3 ani, intervalele de referință ale microbiotei nu sunt standardizate.

Interpretarea rezultatelor

Analizele se interpretează împreună, de medic, în contextul simptomelor și al istoricului alergic:

• EPX crescută, eventual împreună cu histamina crescută, sugerează o reacție inflamatorie cu eozinofile în intestin. Apare în alergia alimentară, în inflamațiile eozinofilice ale tubului digestiv și în infecțiile parazitare. Acestea din urmă se exclud prin examen coproparazitologic.
• Alfa-1 antitripsina crescută (și, după caz, zonulina) poate indica o barieră intestinală afectată, cu pierdere de proteine prin mucoasă.
• Calprotectina crescută indică inflamație a mucoasei. Valorile mult crescute impun excluderea bolilor inflamatorii intestinale sau a unei infecții.
• IgA secretorie scăzută sugerează o apărare imună locală redusă. Valorile crescute pot însoți procesele inflamatorii sau infecțioase.
• Beta-defensina scade când apărarea antimicrobiană a mucoasei este redusă și crește în procesele inflamatorii.
• Elastaza pancreatică scăzută (sub 200 µg/g) indică insuficiență pancreatică exocrină, o cauză a digestiei deficitare care se tratează separat.
• Microbiota modificată (scăderea bacteriilor protectoare, creșterea fungilor) se interpretează în contextul tratamentelor și al alimentației.

Rezultatele nu stabilesc singure un diagnostic de alergie și nu indică un tratament anume. Ele orientează medicul către investigații suplimentare sau ajustarea tratamentului.

Limite și interferențe

• Validarea clinică diferă de la o analiză la alta:
  • elastaza pancreatică, calprotectina și alfa-1 antitripsina au valoare clinică stabilită;
  • EPX, beta-defensina, zonulina, histamina și IgA secretorie fecale sunt markeri folosiți mai ales în cercetare, cu intervale de referință încă nestandardizate;
  • pentru zonulină, studiile au arătat că unele teste ELISA comerciale nu detectează molecula descrisă inițial, ci proteine înrudite. De aceea, valoarea ei ca marker de permeabilitate este discutată.
• Cultura evaluează doar bacteriile și fungii cultivabili, nu întreaga microbiotă. Consensul internațional din 2024 privind testarea microbiomului consideră că dovezile actuale nu susțin folosirea de rutină a acestor teste în practica clinică.
• Factori care modifică rezultatele:
  • sângele din scaun crește alfa-1 antitripsina și calprotectina;
  • antiinflamatoarele nesteroidiene cresc calprotectina;
  • scaunele foarte apoase pot scădea fals elastaza pancreatică, prin diluție;
  • alimentele bogate în histamină pot influența histamina fecală;
  • antibioticele, probioticele, antifungicele și inhibitorii pompei de protoni modifică microbiota.
• Valorile variază în timp. O singură determinare reflectă doar momentul recoltării.
• Rezultatele obținute în laboratoare sau prin metode diferite nu sunt direct comparabile.

Bibliografie:

1. Porcari S, Mullish BH, Asnicar F et al. International consensus statement on microbiome testing in clinical practice. Lancet Gastroenterol Hepatol. 2025;10(2):154–167.
2. Scheffler L, Crane A, Heyne H et al. Widely Used Commercial ELISA Does Not Detect Precursor of Haptoglobin2, but Recognizes Properdin as a Potential Second Member of the Zonulin Family. Front Endocrinol. 2018;9:22.
3. Fasano A. Zonulin and its regulation of intestinal barrier function: the biological door to inflammation, autoimmunity, and cancer. Physiol Rev. 2011;91(1):151–175.
4. Akdis CA. Does the epithelial barrier hypothesis explain the increase in allergy, autoimmunity and other chronic conditions? Nat Rev Immunol. 2021;21:739–751.