Electroforeza proteinelor urinare cu imunofixare (proteine Bence-Jones)

Electroforeza proteinelor urinare cu imunofixare (proteine Bence-Jones)

Ce este imunofixarea proteinelor urinare

Imunofixarea proteinelor urinare caută în urină o proteină monoclonală: o imunoglobulină sau o parte dintr-o imunoglobulină, produsă în cantitate mare de o singură clonă de celule.

Proteina monoclonală găsită cel mai des în urină este proteina Bence-Jones, formată din lanțuri ușoare libere monoclonale, de tip kappa sau lambda. Lanțurile ușoare sunt părți ale imunoglobulinelor. Pentru că sunt molecule mici, ele trec prin filtrul rinichiului și ajung în urină.

De ce se face analiza. Unele boli ale plasmocitelor produc doar lanțuri ușoare, fără imunoglobulina întreagă, de exemplu mielomul cu lanțuri ușoare. În aceste boli, electroforeza proteinelor serice și chiar imunofixarea din ser pot fi normale, iar proteina monoclonală se găsește doar în urină.

De ce contează lanțurile ușoare pentru rinichi. Lanțurile ușoare în cantitate mare pot afecta rinichii. Ele pot produce:

• nefropatie cu cilindri de lanțuri ușoare („rinichiul de mielom”);
• amiloidoză renală.

Cum funcționează

Urina se concentrează mai întâi, pentru ca proteinele să poată fi detectate. Apoi proteinele se separă prin electroforeză, în gel de agaroză. Peste fiecare pistă se aplică un antiser specific:

• anti-lanțuri grele: IgG, IgA, IgM;
• anti-lanțuri ușoare: kappa și lambda.

O proteină monoclonală apare ca o bandă îngustă și clară. Proteinele policlonale apar ca o zonă difuză. Pentru identificarea lanțurilor ușoare libere se folosește numai imunofixarea în gel de agaroză.

Indicații

• Suspiciunea de mielom multiplu, în special de mielom cu lanțuri ușoare.
• Suspiciunea de amiloidoză AL (amiloidoza cu lanțuri ușoare).
• Evaluarea unei componente monoclonale găsite la electroforeza sau imunofixarea din ser.
• Proteinurie sau insuficiență renală fără o cauză clară, mai ales la vârstnici.
• Boli limfoproliferative: macroglobulinemia Waldenström, limfoame, leucemie limfatică cronică.
• Urmărirea pacienților cu mielom sau cu alte gamapatii monoclonale, în timpul și după tratament.
• Evaluarea deficitelor imune și a disgamaglobulinemiilor.

Pregătirea pacientului

Se colectează toată urina din 24 de ore, după instrucțiunile de pe pagina Cum se recoltează urina din 24 de ore. Pe scurt:

• Începutul: prima urină de dimineață se aruncă și se notează ora.
• Pe parcurs: toată urina din următoarele 24 de ore se strânge în recipient, inclusiv prima urină din dimineața următoare.
• Păstrarea: recipientul se ține la frigider, la 2–8 °C, pe toată durata colectării.

Notați volumul total de urină și aduceți la laborator o probă din urina bine amestecată.

Recoltare

Metodă

Electroforeză în gel de agaroză cu imunofixare, după concentrarea urinei.

Valori de referință

Nu se detectează componentă monoclonală.

Interpretarea rezultatelor

Fără componentă monoclonală: rezultat normal.

Bandă monoclonală de lanțuri ușoare libere (kappa sau lambda), adică proteină Bence-Jones:

• apare la aproximativ 75% dintre pacienții cu mielom multiplu sau cu boala Waldenström;
• apare și în amiloidoza AL;
• uneori apare și în gamapatiile monoclonale cu semnificație nedeterminată (MGUS).

Bandă monoclonală cu un lanț greu și un lanț ușor (de exemplu IgG kappa): imunoglobulina monoclonală întreagă a trecut în urină. Situația apare de obicei când cantitatea din sânge este mare sau când rinichii sunt afectați.

Fragmente de lanțuri grele și lanțuri ușoare libere pot apărea în urina pacienților cu mielom multiplu sau cu amiloidoză.

Bandă de lanț greu fără lanț ușor: sugerează boala lanțurilor grele, foarte rară.

Benzi oligoclonale (mai multe benzi mici, cu ambele lanțuri ușoare): apar în răspunsul imun intens. Nu indică o boală monoclonală.

Semnificația clinică. O proteină monoclonală în urină sugerează de obicei o boală a plasmocitelor sau a limfocitelor B, dar nu pune singură diagnosticul. Interpretarea se face împreună cu:

• electroforeza și imunofixarea din ser;
• lanțurile ușoare libere din ser;
• funcția renală (creatinina);
• hemoleucograma;
• calciul;
• examenul măduvei osoase.

Limite și interferențe

Testul de urină cu bandeletă (din sumarul de urină) nu detectează lanțurile ușoare. Bandeleta reacționează în principal cu albumina. De aceea, o bandeletă negativă pentru proteine nu exclude proteina Bence-Jones.

IgD și IgE nu sunt incluse în test. Dacă se suspectează un mielom IgD sau IgE (foarte rar), se recomandă imunofixarea IgD/IgE.

Proteina Bence-Jones este eliminată intermitent și în cantități variabile. De aceea, o colectare incompletă sau o probă unică pot da rezultate fals negative. Se recomandă urina din 24 de ore.

Proteinuria importantă de altă cauză (de exemplu, în bolile renale) poate face interpretarea mai dificilă, deoarece în urină apar multe proteine policlonale.

Probele nepăstrate la frigider se pot degrada.