Detectie Chlamydia trachomatis si Neisseria gonorrhoeae- PCR

Chlamydia trachomatis și Neisseria gonorrhoeae – ADN (PCR) în secreție genitală / urină

Ce este testul PCR pentru Chlamydia trachomatis și Neisseria gonorrhoeae

Chlamydia trachomatis (CT) și Neisseria gonorrhoeae (NG, gonococul) sunt două dintre cele mai frecvente bacterii transmise pe cale sexuală. Cele două infecții pot apărea și împreună, la aceeași persoană.

Chlamydia trachomatis

• Este o bacterie Gram-negativă foarte mică, obligatoriu intracelulară: nu își poate produce singură energia (ATP) și se înmulțește doar în celulele vii.
• Se întâlnește aproape exclusiv la om.
• Produce cea mai frecventă boală cu transmitere sexuală de cauză bacteriană. Afectează mai ales tinerii.
• Perioada de incubație este, în general, de 1–3 săptămâni.
• Infecția este frecvent fără simptome, atât la femei, cât și la bărbați.
• Când apar simptome:
  • la bărbați: uretrită, proctită, epididimită;
  • la femei: uretrită, cervicită, bartolinită.

Neisseria gonorrhoeae

• Este un diplococ Gram-negativ, agentul gonoreei.
• Perioada de incubație este, de obicei, de 1–10 zile.
• La bărbați, infecția este de obicei simptomatică: uretrită cu secreție purulentă.
• La femei, infecția este frecvent fără simptome. Când apar simptome, acestea sunt: secreții vaginale modificate, usturimi la urinare, dureri la contactul sexual, sângerări între menstruații.
• Alte localizări posibile sunt rectul, faringele și conjunctiva. Rar, infecția se poate generaliza.

Complicații. Netratate, ambele infecții pot produce:

• la femei: boală inflamatorie pelvină, care poate lăsa cicatrici pe trompe și poate duce la infertilitate, sarcină ectopică și durere pelvină cronică;
• la bărbați: epididimită;
• la nou-născut: infecția se poate transmite la naștere și poate produce conjunctivită, iar în cazul chlamydiei și pneumonie.

Ambele infecții cresc și riscul de transmitere a infecției HIV.

De ce PCR. Testele de amplificare a acizilor nucleici (PCR și altele asemănătoare) sunt cele mai sensibile metode de diagnostic pentru aceste infecții și sunt metoda recomandată pentru screening. Ele au mai multe avantaje:

• detectează ADN-ul bacteriei, deci nu este nevoie ca bacteria să fie vie în probă. Este important mai ales pentru gonococ, care supraviețuiește greu în afara organismului;
• la bărbați, testul se poate face din urină, fără recoltare uretrală.

Mai multe despre aceste infecții găsiți în articolul despre bolile cu transmitere sexuală.

Indicații

• Diagnosticul infecțiilor urogenitale, la persoanele cu simptome:
  • la femei: secreții vaginale modificate, usturimi la urinare, sângerări între menstruații, dureri pelvine;
  • la bărbați: secreție uretrală, usturimi la urinare, durere testiculară.
• Screeningul anual la toate femeile active sexual sub 25 de ani și la femeile de peste 25 de ani cu risc crescut, de exemplu cu un partener nou sau cu un partener cu o infecție cu transmitere sexuală.
• Screeningul în sarcină:
  • la prima consultație prenatală, la gravidele sub 25 de ani și la cele cu risc crescut;
  • repetat în trimestrul III, la aceleași grupe.
• Testarea partenerilor sexuali ai unei persoane diagnosticate.
• Retestarea la aproximativ 3 luni după tratament, pentru depistarea unei reinfecții. Retestarea se face indiferent dacă partenerul a fost tratat sau nu.
• Evaluarea după un abuz sexual. Testele de amplificare a acizilor nucleici sunt recomandate pentru evaluarea medicală, din locurile de contact.

Testul se poate face separat sau în pachetul pentru boli cu transmitere sexuală (Chlamydia, Neisseria, Mycoplasma, Ureaplasma) sau în pachetul extins pentru boli cu transmitere sexuală.

Pregătirea pacientului

• Femei: recoltarea se face din canalul cervical (tampon endocervical), cu kitul de recoltare furnizat de laborator.
• Bărbați: se recoltează primul jet de urină.

Recoltare

Metodă

PCR în timp real (real-time PCR), calitativ, cu control intern. Testul amplifică ținte ADN specifice pentru Chlamydia trachomatis și Neisseria gonorrhoeae.

Valori de referință

• Chlamydia trachomatis (CT) – ADN: nedetectabil.
• Neisseria gonorrhoeae (NG) – ADN: nedetectabil.

Interpretarea rezultatelor

ADN detectabil. Confirmă infecția cu bacteria respectivă. Ce urmează:

• tratamentul îl stabilește medicul;
• partenerii sexuali trebuie evaluați, testați și tratați, pentru a preveni reinfecția;
• în infecția cu gonococ, dacă nu a fost exclusă și infecția cu chlamydia, medicul tratează de obicei și chlamydia;
• retestarea se face la aproximativ 3 luni după tratament.

ADN nedetectabil. Nu s-a detectat ADN bacterian în probă. Un rezultat nedetectabil nu exclude complet infecția (vezi „Limite și interferențe”).

Rezultat invalid. A apărut o eroare de amplificare. Proba trebuie retestată sau, în unele cazuri, recoltată din nou.

Gonococul și rezistența la antibiotice. Testul PCR nu oferă informații despre sensibilitatea la antibiotice. Gonococul a dezvoltat rezistență la multe antibiotice. În cazul unui eșec al tratamentului, medicul recomandă cultura cu antibiogramă.

Testul de vindecare (verificarea după tratament) nu este necesar de rutină. Se recomandă:

• în sarcină: la aproximativ 4 săptămâni după tratamentul pentru chlamydia;
• când tratamentul nu a fost urmat corect, când simptomele persistă sau când se suspectează o reinfecție;
• în gonoreea faringiană: la 7–14 zile după tratament.

ADN-ul bacterian poate persista câteva săptămâni după un tratament eficient. De aceea, un test făcut prea devreme poate fi pozitiv chiar dacă infecția a fost vindecată.

Limite și interferențe

• Un rezultat nedetectabil nu exclude infecția. Detecția depinde de:
  • calitatea probei;
  • numărul de bacterii din probă;
  • stadiul infecției;
  • tulpina bacteriană.
• Mucusul din probele endocervicale poate inhiba reacția PCR.
• Sângele poate duce la rezultate invalide sau fals negative: în proporție de peste 5% în probele endocervicale și de peste 0,35% în probele de urină transferate.
• Urina: performanța testului a fost stabilită pentru primul jet. Pentru alte tipuri de probe de urină nu a fost evaluată.
• Variantele genetice rare de C. trachomatis (de exemplu, variantele fără plasmidă) pot să nu fie detectate.
• Valoarea predictivă depinde de frecvența infecției în grupul testat. În grupurile cu frecvență mică a infecțiilor cu transmitere sexuală, un rezultat pozitiv se interpretează atent, în contextul clinic, deoarece crește proporția rezultatelor fals pozitive.
• Testul nu oferă antibiograma pentru gonococ.
• Persistența ADN-ului după tratament: testul nu se folosește pentru verificarea tratamentului în primele săptămâni după terminarea lui.