Acizi grasi omega 3 si omega 6

Acizi grași omega-3 și omega-6 în ser

Ce sunt acizii grași omega-3 și omega-6

Acizii grași omega-3 și omega-6 sunt acizi grași polinesaturați. Doi dintre ei sunt esențiali, adică organismul nu îi poate produce și trebuie obținuți din alimentație:

• acidul alfa-linolenic (ALA), din familia omega-3;
• acidul linoleic (LA), din familia omega-6.

Din aceștia, organismul formează alți acizi grași cu lanț mai lung:

Transformarea ALA în EPA și DHA este limitată. De aceea, nivelurile de EPA și DHA depind mai ales de aportul direct, din pește sau din suplimente.

Rolul în organism:

• intră în structura membranelor celulare. DHA este concentrat în special în retină, creier și spermatozoizi;
• sunt precursori ai eicosanoidelor (prostaglandine, tromboxani, leucotriene), molecule-semnal implicate în inflamație, coagulare, tonusul vaselor de sânge și funcția imună;
• echilibrul dintre familii contează. Eicosanoidele derivate din omega-6 (din acidul arahidonic) au în general un efect mai proinflamator. EPA și DHA concurează cu acidul arahidonic și înclină balanța spre un efect mai puțin inflamator. Problema principală nu este că un tip de acid gras ar fi „bun” și celălalt „rău”, ci dezechilibrul dintre ele. Dieta occidentală conține, de obicei, mult mai mulți omega-6 decât omega-3.

Ce măsoară testul. Profilul măsoară în ser, pe lângă acizii grași omega-3 și omega-6, și principalii acizi grași saturați și mononesaturați: acid miristic, palmitic, stearic și oleic. Se calculează și raportul omega-6/omega-3, raportul EPA/AA și indexul omega-3.

Indicații

Medicul poate recomanda profilul de acizi grași omega-3 și omega-6 în următoarele situații:

• evaluarea aportului alimentar de acizi grași esențiali, la persoane cu diete restrictive (de exemplu fără pește, cu foarte puține grăsimi, vegane);
• suspiciunea de deficit de acizi grași esențiali, la persoane cu:
  • malabsorbție a grăsimilor (boli pancreatice, boala celiacă, boli inflamatorii intestinale, intervenții chirurgicale pe intestin);
  • nutriție parenterală de lungă durată;
  • semne precum piele uscată și descuamată, dermatită, căderea părului;
• evaluarea echilibrului dintre omega-6 și omega-3 în bolile inflamatorii cronice, bolile autoimune, tulburările neuropsihice, în sarcină și alăptare;
• evaluarea complementară a riscului cardiovascular, pe baza nivelurilor de EPA și DHA;
• monitorizarea suplimentării cu omega-3 sau omega-6 și a schimbărilor de dietă.

Pregătirea pacientului

Înainte de recoltare:

• recoltarea se face à jeun (pe nemâncate), după un repaus alimentar de 12–14 ore;
• nu consumați alcool cu cel puțin o zi înainte de recoltare.

Menționați laboratorului:

• suplimentele de omega-3 (ulei de pește, ulei de krill, ulei de alge), de omega-6 (ulei de luminița-nopții, ulei de limba-mielului) sau alte suplimente cu acizi grași, precum și doza;
• dieta obișnuită (consumul de pește, dietă vegetariană sau vegană, dietă săracă în grăsimi);
• tratamentele urmate, în special anticoagulantele și antiagregantele plachetare;
• bolile digestive cunoscute (malabsorbție, boli pancreatice sau intestinale).

Recoltare

Important: serul se separă și se congelează imediat după recoltare, iar transportul se face congelat.

Metodă

Testul se face prin gaz-cromatografie cuplată cu spectrometrie de masă (GC-MS):

1. Gaz-cromatografia separă fiecare acid gras din ser.
2. Spectrometria de masă îi identifică și îi măsoară cantitativ.
3. Pe baza valorilor măsurate se calculează rapoartele și indexul omega-3.

Valori de referință

Transformarea unităților de măsură

Pentru transformarea din mg/L în µmol/L se împarte valoarea la masa moleculară a acidului gras și se înmulțește cu 1000.

Interpretarea rezultatelor

Rezultatul se interpretează ca profil, împreună cu dieta, suplimentele și tabloul clinic.

EPA și DHA scăzute, cu raportul omega-6/omega-3 crescut, sugerează un aport insuficient de omega-3, cel mai des din cauza consumului redus de pește. Arată un dezechilibru în favoarea acizilor grași omega-6, frecvent în dieta occidentală.

EPA și DHA crescute apar de obicei la persoanele care consumă mult pește gras sau care iau suplimente de omega-3.

Valori scăzute ale mai multor acizi grași esențiali (ALA, acid linoleic și derivații lor) pot sugera:

• un aport foarte redus de grăsimi;
• malabsorbția grăsimilor. În acest caz, medicul poate recomanda și:
  • elastaza pancreatică în materii fecale;
  • anticorpii anti-transglutaminază tisulară IgA;
  • calprotectina în materii fecale;
• nutriția parenterală fără lipide, situație rară astăzi.

Deficitul sever de acizi grași esențiali este rar. Se manifestă prin dermatită descuamativă, căderea părului, scăderea trombocitelor și, la copii, tulburări de dezvoltare.

Valoarea optimă a raportului omega-6/omega-3 poate fi diferită în funcție de afecțiune și de obiectivul tratamentului. Decizia privind dieta sau suplimentarea aparține medicului. Rezultatul se poate urmări în timp, după schimbarea dietei sau după suplimentare.

Analize asociate. Pentru evaluarea riscului cardiovascular, profilul se interpretează împreună cu:

• profilul lipidic și trigliceridele;
• proteina C reactivă hipersensibilă.

Pentru o evaluare pe termen lung a aportului de omega-3 există și indexul omega-3 HS, măsurat în eritrocite.

Limite și interferențe

Siguranța suplimentelor. Dozele mari de omega-3 pot prelungi timpul de sângerare. La pacienții care iau anticoagulante (de exemplu warfarină), medicul poate recomanda monitorizarea INR.

Bibliografie

1. National Institutes of Health, Office of Dietary Supplements. Omega-3 Fatty Acids – Fact Sheet for Health Professionals.
2. MSD Manual Professional Version. Essential Fatty Acid Deficiency. Merck & Co., 2026.