Beta-2-Transferina

Beta-2 transferina în lichide biologice (detectarea scurgerii de LCR)

Ce este beta-2 transferina

Transferina este proteina care transportă fierul în sânge. Majoritatea lichidelor corpului conțin forma obișnuită, care migrează la electroforeză în fracția beta-1 (transferina beta-1). Transferina din sânge este de acest tip.

Beta-2 transferina este o variantă a transferinei specifică lichidului cefalorahidian (LCR), numită și „transferina specifică LCR”. Pentru că se găsește în mod normal doar în LCR (și în umoarea apoasă a ochiului), ea este folosită ca marker propriu al organismului pentru detectarea LCR în alte lichide.

Scurgerea de LCR (fistula de LCR). LCR-ul poate ieși din spațiul din jurul creierului și se poate scurge:

• pe nas (rinoree de LCR);
• prin ureche (otoree de LCR).

Cauzele pot fi:

• un traumatism cranian;
• o intervenție chirurgicală pe sinusuri sau pe creier;
• o tumoră;
• o malformație congenitală;
• o creștere a presiunii intracraniene, de exemplu în hidrocefalie;
• uneori, scurgerea apare spontan, fără o cauză identificabilă.

Este important ca scurgerea să fie recunoscută, pentru că deschide o cale de pătrundere a infecțiilor spre meninge. Diagnosticul este adesea dificil, pentru că secrețiile nazale sau auriculare obișnuite pot arăta la fel ca LCR-ul.

De ce beta-2 transferina. Analizele chimice clasice ale lichidului (glucoza, proteinele, densitatea) nu sunt de încredere pentru diagnosticul rinoreei sau otoreei cu LCR. Beta-2 transferina este considerată cel mai sigur test de confirmare a scurgerii de LCR.

Indicații

• Confirmarea suspiciunii de scurgere de LCR pe nas (rinoree) sau prin ureche (otoree), de exemplu:
  • după un traumatism cranian;
  • după o intervenție chirurgicală pe sinusuri sau pe baza craniului;
  • în cazul unei scurgeri nazale apoase, unilaterale, persistente, fără altă explicație.
• Verificarea prezenței LCR în lichidele de drenaj după intervenții chirurgicale.

După confirmarea scurgerii, localizarea ei se face prin imagistică. Tomografia computerizată de înaltă rezoluție este investigația recomandată ca primă intenție.

Pregătirea pacientului

• Nu este necesară o pregătire specială.
• Lichidul se recoltează direct, cât mai mult posibil, de preferat în momentul în care scurgerea este activă.

Recoltare

Important: proba se congelează imediat după recoltare și se transportă congelată.

Metodă

Electroforeză cu imunofixare.

Valori de referință

Interpretarea rezultatelor

Rezultat pozitiv. Prezența beta-2 transferinei în secreția nazală, auriculară sau în lichidul de drenaj confirmă prezența LCR, deci o scurgere (fistulă) de LCR. Dacă în lichidul de drenaj se detectează atât beta-1, cât și beta-2 transferină, lichidul este considerat amestecat (contaminat) cu LCR.

Rezultat negativ. Nu s-a detectat LCR în proba analizată. Un rezultat negativ nu exclude complet o scurgere de LCR, de exemplu una intermitentă sau o probă cu volum prea mic.

Performanța testului. Într-un studiu recent (100 de teste la 72 de pacienți):

• sensibilitatea a fost de 87,5%;
• specificitatea a fost de 76,9%.

Pot apărea atât rezultate fals pozitive, cât și fals negative. Dacă rezultatul nu se potrivește cu suspiciunea clinică, medicul poate recomanda repetarea testului sau alte investigații.

Rezultatul se interpretează de medic (ORL-ist, neurochirurg), împreună cu tabloul clinic și cu investigațiile imagistice.

Limite și interferențe

• Volumul probei. Cantitățile mici de lichid pot da rezultate mai puțin sigure. Rezultatul este cel mai de încredere când proba are un volum adecvat.
• Diluarea cu salivă sau cu alte secreții, fără congelare imediată, poate face beta-2 transferina nedetectabilă.
• Beta-2 transferina se găsește și în afara LCR:
  • în umoarea apoasă a ochiului;
  • în serul pacienților cu boli metabolice rare ale glicoproteinelor (tulburări congenitale de glicozilare) sau cu variante genetice ale transferinei.
• Contaminarea cu sânge a probei poate face interpretarea mai dificilă.
• Mediile de transport microbiologic, EDTA și alți aditivi fac proba neconformă.

Bibliografie:

1. Oakley GM, Alt JA, Schlosser RJ, Harvey RJ, Orlandi RR. Diagnosis of cerebrospinal fluid rhinorrhea: an evidence-based review with recommendations. Int Forum Allergy Rhinol. 2016;6(1):8–16. doi:10.1002/alr.21637 (abstract)
2. Schnabel C, Di Martino E, Gilsbach JM, et al. Comparison of β2-Transferrin and β-Trace Protein for Detection of Cerebrospinal Fluid in Nasal and Ear Fluids. Clin Chem. 2004;50(3):661–663. doi:10.1373/clinchem.2003.024158 (abstract)
3. Children’s Minnesota Laboratory. Beta-2 Transferrin, Body Fluid (Mayo BETA2) – fișă de test.
4. Mayo Clinic Laboratories. Beta-Trace Protein, Body Fluid (623088). Test Catalog.
5. Eide J, Mason W, Mackie H, et al. Diagnostic Accuracy of Beta-2 Transferrin Gel Electrophoresis for Detecting Cerebrospinal Fluid Rhinorrhea. Henry Ford Health, Otolaryngology Meeting Abstracts, 2024.