Triptază serica

Ce este triptaza

Triptaza este o protează neutră care constituie principala componentă proteică a granulelor secretorii ale mastocitelor.

Mastocitele răspândite în țesutul conjunctiv de la nivelul tegumentului, tractului respirator și digestiv stochează 10–35 pg de triptază per celulă.

Structural, triptaza este o serin-esterază cu greutate moleculară de 134 kDa, alcătuită din patru subunități, fiecare cu situs enzimatic activ propriu. Tetramerul este legat de proteoglicani — heparină sau condroitin sulfați —, iar complexele sunt eliberate în cursul degranulării mastocitare. După disocierea de heparină, triptaza se degradează spontan în subunități monomerice, inactive enzimatic.

Bazofilele umane conțin de 300–700 de ori mai puțină triptază decât mastocitele cutanate și pulmonare. Din acest motiv se consideră că activarea mastocitară printr-o reacție de hipersensibilitate mediată IgE reprezintă principala sursă a triptazei detectate în ser.

Triptaza este eliberată din mastocitele activate în paralel cu histamina stocată și cu ceilalți mediatori vasoactivi nou generați.

Cele două izoforme

Sunt descrise două forme de triptază — α și β — codificate de gene diferite.

În consecință, valori crescute de α-triptază se înregistrează în special în mastocitoza sistemică, în timp ce creșterile β-triptazei predomină în anafilaxie.

Testul măsoară triptaza totală (α + β).

Anafilaxia

Anafilaxia este o reacție acută, potențial letală, cu afectare multiorganică.

Anafilaxia alergică include reacții mediate IgE — induse de alimente, medicamente sau veninuri de insecte — precum și reacții care nu sunt IgE-mediate, cum ar fi cele citotoxice la transfuzii.

Evenimentele anafilactice non-alergice se pot datora:

• eliberării directe a mediatorilor din mastocite și bazofile — reacții induse de opiacee, factori fizici
• activării sistemului de contact — reacții survenite în cursul dializei
• tulburărilor metabolismului acidului arahidonic — reacții induse de aspirină sau alte antiinflamatoare nesteroidiene
• recrutării de multimediatori — complement, sistemul coagulării și fibrinolizei, sistemul de contact

Tabloul clinic este dominat de manifestările respiratorii (dispnee, tahipnee, bronhospasm, edem laringian) și cardiovasculare (tahicardie, hipotensiune, tulburări de ritm, angină, stop cardiac), la care se adaugă cele digestive (greață, vărsături, dureri abdominale, diaree) și cutanate (eritem, prurit generalizat, urticarie, angioedem).

Majoritatea reacțiilor anafilactice implică degranularea mastocitelor și bazofilelor. Triptaza eliberată prezintă activitate de kalicreină, poate activa cascada complementului și clivează fibrinogenul.

Momentul recoltării — element determinant

Nivelurile serice ating un vârf în 30–60 de minute de la debutul reacției anafilactice și se mențin crescute 4–6 ore.

Momentul optim de recoltare este, prin urmare, intervalul 30 de minute – 3 ore de la evenimentul suspectat.

Prin comparație, histamina este îndepărtată din circulație în 30–60 de minute, ceea ce face triptaza markerul preferat pentru confirmarea retrospectivă a anafilaxiei.

Mastocitoza

Afecțiune caracterizată clinic prin prurit, congestie, greață, vărsături, diaree, dureri abdominale și instabilitate vasculară.

Patogenic, se asociază cu hiperplazie mastocitară la nivelul tegumentului, tractului gastrointestinal, măduvei osoase, splinei, ficatului și ganglionilor limfatici.

Clasificarea OMS cuprinde: mastocitoza cutanată, mastocitoza sistemică indolentă, mastocitoza sistemică asociată cu boli hematologice clonale, mastocitoza sistemică agresivă, leucemia cu mastocite, sarcomul cu mastocite și mastocitomul extracutanat.

Baza moleculară. Majoritatea pacienților prezintă o mutație activatoare la nivelul genei KIT, care codifică receptorul tirozin-kinazic pentru factorul celulei stem (SCF). Cea mai frecventă este substituția acidului aspartic cu valina la nivelul codonului 816 (D816V).

Semnele și simptomele mastocitozei sistemice se datorează eliberării de mediatori mastocitari, infiltrării organelor cu mastocite și, la unii pacienți, afecțiunii hematologice asociate.

Triptaza serică constituie markerul surogat cel mai utilizat pentru mastocitoza sistemică. O valoare a triptazei totale peste 20 ng/mL este sugestivă și reprezintă unul dintre criteriile minore de diagnostic.

Recomandări pentru determinare

• confirmarea unei anafilaxii
• confirmarea unui test pozitiv de provocare cu alergeni, la pacienți cu urticarie
• suspiciune clinică de mastocitoză sistemică

Valori de referință

< 11,4 μg/L

Limita de detecție: 1 μg/L

Interpretarea rezultatelor

Valorile peste 11,4 μg/L sunt considerate crescute, atât la copii peste 4 ani, cât și la adulți.

Determinările în dinamică — în condiții bazale și după un episod acut — au semnificație clinică superioară determinărilor izolate.

Praguri decizionale în mastocitoză

În mastocitoza sistemică, valorile triptazei se corelează cu volumul infiltratelor mastocitare. În general, cu cât valorile sunt mai mari, cu atât este mai probabilă afectarea multiorganică.

Limite și interferențe

O valoare normală nu exclude un eveniment anafilactic, în special dacă proba a fost recoltată la peste 12 ore de la episod. Respectarea ferestrei de recoltare de 30 de minute – 3 ore este esențială pentru validitatea rezultatului.

La pacienții cu mastocitoză cutanată, valorile triptazei pot să nu fie crescute.

Un rezultat crescut izolat nu stabilește diagnosticul de mastocitoză sistemică; acesta presupune coroborarea cu criteriile histopatologice, imunofenotipice și moleculare — inclusiv testarea mutației KIT D816V.