Aspergillus galactomanan – Antigen in ser

Antigen Aspergillus (galactomannan) în ser

Ce este antigenul galactomannan

Aspergillus este un gen de mucegaiuri răspândite peste tot în mediu: în sol, pe plante și pe materia organică în descompunere, în praf și în aer. Omul se infectează prin inhalarea sporilor. Cele mai multe îmbolnăviri sunt produse de Aspergillus fumigatus, urmat de Aspergillus flavus. Mai rar sunt implicate și alte specii.

Aspergiloza este denumirea generală a bolilor produse de Aspergillus. Ele variază de la reacții alergice până la infecții invazive grave:

• Aspergiloza invazivă. Este cea mai gravă formă și apare la persoanele cu imunitatea sever afectată.
  • Forma cea mai frecventă este cea pulmonară, cu febră care nu răspunde la antibiotice, tuse și durere toracică.
  • Infecția se poate răspândi pe cale sanguină în creier, piele și oase.
  • Are o mortalitate foarte mare, de 50–80%. Diagnosticul precoce crește însă șansele de vindecare.
• Aspergiloza pulmonară cronică și aspergilomul. Aspergilomul este o masă de filamente fungice într-o cavitate pulmonară preexistentă, de exemplu după tuberculoză. Formele cronice apar de obicei la persoanele cu boli pulmonare preexistente.
• Formele alergice:
  • aspergiloza bronhopulmonară alergică (ABPA), la pacienții cu astm bronșic sau fibroză chistică;
  • sinuzita fungică alergică.
• Infecțiile cutanate. Au fost descrise focare legate de dispozitive medicale contaminate.

Persoanele cu risc de aspergiloză invazivă:

• pacienții cu neutropenie severă sau prelungită (sub 500 neutrofile/mm³ timp de peste 10 zile);
• pacienții cu leucemii și alte boli hematologice maligne;
• pacienții cu transplant de celule stem hematopoietice, mai ales alogen, sau de organ solid;
• pacienții tratați cu corticosteroizi în doze mari și timp îndelungat sau cu alte imunosupresoare (de exemplu, inhibitori de calcineurină, blocanți TNF);
• pacienții cu imunodeficiențe ereditare severe (de exemplu, boala granulomatoasă cronică);
• pacienții cu reacție grefă-contra-gazdă severă;
• pacienții cu SIDA avansată.

De ce este nevoie de un test de antigen. Diagnosticul aspergilozei invazive este dificil:

• Cultura are sensibilitate redusă, de numai 30–60% din lavajul bronhoalveolar. În plus, Aspergillus poate fi izolat și la persoane doar colonizate, fără infecție.
• Examenul histopatologic cere o biopsie, care adesea nu se poate face la acești pacienți.

Galactomannanul este un polizaharid din peretele celular al speciilor de Aspergillus. În aspergiloza invazivă este eliberat în sânge. Detectarea lui în ser permite un diagnostic mai rapid: testul devine adesea pozitiv în medie cu 7–14 zile înaintea altor semne de diagnostic.

Indicații

• Diagnosticul aspergilozei invazive la adulții și copiii cu boli hematologice maligne sau cu transplant de celule stem hematopoietice.
• Monitorizarea pacienților cu risc. Se face o determinare inițială, apoi de două ori pe săptămână, de exemplu în perioadele de neutropenie.
• Evaluarea răspunsului la tratamentul antifungic, la pacienții cu valori inițial crescute.
• Pacienții cu febră persistentă care nu răspunde la antibiotice și cu modificări imagistice pulmonare sugestive, în contextul factorilor de risc de mai sus.

Determinarea de rutină a galactomannanului în ser nu se recomandă:

• în timpul profilaxiei sau tratamentului cu antifungice active pe mucegaiuri, când testul își pierde din valoare;
• pentru screening la pacienții cu transplant de organ solid sau cu boală granulomatoasă cronică, la care sensibilitatea este mică.

Pentru formele alergice (ABPA) și pentru aspergilom se folosesc alte teste:

• anticorpii anti-Aspergillus fumigatus;
• IgG specific anti-Aspergillus fumigatus;
• IgE specific pentru Aspergillus fumigatus.

Pregătirea pacientului

• Nu este necesară o pregătire specială. Recomandările generale sunt în ghidul pregătirea pentru recoltarea de sânge.
• Menționați laboratorului:
  • tratamentul antifungic sau profilaxia antifungică;
  • tratamentul cu antibiotice beta-lactamice (de exemplu, amoxicilină-acid clavulanic);
  • perfuziile cu soluții Plasma-Lyte;
  • tratamentul cu enzime digestive de origine fungică;
  • chimioterapia, iradierea sau reacția grefă-contra-gazdă.

Recoltare

Important: sporii de Aspergillus sunt prezenți în aer, de aceea eprubeta se ține închisă și serul nu se transferă în alte recipiente înainte de analiză.

Metodă

Testul este o imunoanaliză enzimatică (EIA) de tip sandwich, într-o singură etapă, cu anticorpul monoclonal EBA-2 îndreptat împotriva galactomannanului:

• înainte de analiză, serul este tratat termic, în prezența EDTA;
• rezultatul se exprimă ca indice, adică raportul dintre densitatea optică a probei și cea a controlului-prag.

Valori de referință

Negativ (indice < 0,5)

Interpretarea rezultatelor

Pozitiv. La un pacient cu factori de risc și manifestări clinice, un rezultat pozitiv susține diagnosticul de aspergiloză invazivă. Rezultatul se interpretează împreună cu imagistica pulmonară (tomografia computerizată), cultura și examenul histopatologic.

• Pacientul este considerat pozitiv abia după cel puțin două rezultate pozitive consecutive, pe probe recoltate separat.
• Conform criteriilor internaționale EORTC/MSGERC (2020), argumentează pentru o aspergiloză invazivă probabilă:
  • un indice de galactomannan ≥ 1,0 într-o singură probă de ser;
  • sau un indice ≥ 0,7 în ser asociat cu un indice ≥ 0,8 în lichidul de lavaj bronhoalveolar.

Negativ. Un rezultat negativ nu exclude aspergiloza invazivă. Dacă suspiciunea clinică persistă, testul se repetă. Sensibilitatea este mai mică:

• la pacienții sub tratament sau profilaxie antifungică;
• la pacienții fără neutropenie;
• la pacienții cu transplant de organ solid;
• în boala granulomatoasă cronică și în sindromul hiper-IgE autozomal dominant;
• în formele neinvazive (aspergilom, aspergiloză pulmonară cronică), în care sensibilitatea serică este de numai 23–38%.

Monitorizarea tratamentului. La pacienții cu valori inițial crescute, scăderea antigenului sub tratament arată un răspuns favorabil. Determinările seriate ajută la urmărirea evoluției.

Testul se poate asocia cu alți markeri fungici:

• beta-D-glucanul, care detectează un component comun mai multor fungi;
• antigenul Candida;
• antigenul Cryptococcus, în diagnosticul diferențial al infecțiilor fungice.

Numărul de neutrofile se urmărește prin hemoleucogramă.

Limite și interferențe

Rezultate fals pozitive. Apar la 8–14% dintre determinări. Cauzele cunoscute sunt:

• alimentele care conțin galactomannan, de exemplu pastele și orezul, la pacienții cu peretele intestinal afectat de chimioterapie, iradiere sau reacția grefă-contra-gazdă. Antigenul poate trece din intestin în sânge;
• unele antibiotice beta-lactamice, de exemplu amoxicilina-acid clavulanic. Piperacilina-tazobactamul, raportat în trecut, nu mai pare să dea reacții încrucișate;
• soluțiile Plasma-Lyte, folosite pentru hidratare intravenoasă sau la bronhoscopie;
• enzimele digestive de origine fungică, folosite la pacienții din terapie intensivă;
• alți fungi, prin reacții încrucișate: Penicillium, Paecilomyces, Alternaria, Fusarium, Histoplasma, Blastomyces;
• colonizarea intestinală cu Bifidobacterium la nou-născuți.

Rezultate fals negative. Pot apărea:

• sub tratament antifungic activ pe mucegaiuri;
• în formele neinvazive de boală.

Alte limite:

• Testul nu a fost evaluat pe probe de la nou-născuți.
• Testul nu identifică specia de Aspergillus.

Bibliografie

1. Patterson TF, Thompson GR 3rd, Denning DW, et al. Practice Guidelines for the Diagnosis and Management of Aspergillosis: 2016 Update by the Infectious Diseases Society of America. Clin Infect Dis. 2016;63(4):e1–e60. doi: 10.1093/cid/ciw326
2. Donnelly JP, Chen SC, Kauffman CA, et al. Revision and update of the consensus definitions of invasive fungal disease from the European Organization for Research and Treatment of Cancer and the Mycoses Study Group Education and Research Consortium. Clin Infect Dis. 2020;71(6):1367–1376. doi: 10.1093/cid/ciz1008
3. Mayo Clinic Laboratories. Test ASPAG: Aspergillus (Galactomannan) Antigen, Serum. Test Catalog [online]. Accesat la 24.10.2026.
4. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Clinical Overview of Aspergillosis [online]. Accesat la 24.10.2026.