NFL in ser (Neurofilament Light Chain – Lant usor de neurofilament)

Lanțul ușor de neurofilament (NfL) în ser

Informații generale

Neurofilamentele sunt proteine structurale ale citoscheletului neuronal, localizate predominant în axoplasmă, unde asigură stabilitatea axonală, creșterea radială și conducerea eficientă a impulsului nervos. Filamentul este format din trei subunități: lanțul ușor (NfL), mediu (NfM) și greu (NfH).

Lanțul ușor de neurofilament este eliberat în spațiul extracelular ori de câte ori se produce leziune neuroaxonală, ajungând ulterior în lichidul cefalorahidian și, în cantități proporțional mai mici, în sânge. În condiții fiziologice, concentrațiile serice sunt extrem de reduse. Dezvoltarea tehnologiilor ultrasensibile (Simoa, ECLIA, CLIA) a permis cuantificarea sa în ser și plasmă, cu o bună corelație față de valorile din LCR, ceea ce a transformat NfL într-un biomarker sanguin al leziunii axonale.

NfL este un marker sensibil, dar nespecific: semnalează prezența și intensitatea distrucției axonale, nu etiologia acesteia.

Recomandări pentru determinare

Scleroza multiplă — principala aplicație clinică. Nivelurile serice de NfL (sNfL) cresc în puseele clinice și în prezența leziunilor active (captante de gadoliniu sau noi/mărite T2) și scad sub terapie modificatoare de boală eficientă. Valorile crescute se asociază cu risc mai mare de activitate inflamatorie subclinică, de acumulare de leziuni și de progresie a dizabilității. Integrarea sNfL cu datele RMN permite decizii terapeutice mai rapide și o monitorizare individualizată, inclusiv identificarea precoce a răspunsului insuficient la tratament.

Alte indicații în care NfL aduce informație clinică:

• boli neurodegenerative: scleroză laterală amiotrofică, demență frontotemporală, boala Alzheimer, sindroame parkinsoniene atipice
• diferențierea neurodegenerării de tulburările cognitive de cauză non-organică (ex. depresie)
• neuropatii periferice: polineuropatie demielinizantă inflamatorie cronică (CIDP), amiloidoza cu transtiretină, neuropatii vasculitice
• traumatism cranio-cerebral, accident vascular cerebral, encefalite
• monitorizarea neurotoxicității unor terapii

Valori de referință

Concentrația serică a NfL crește fiziologic cu vârsta, motiv pentru care intervalele de referință sunt stratificate pe ani de vârstă. Orientativ, limita superioară crește de la aproximativ 1,75 pg/mL la 18 ani până la circa 5,5 pg/mL la 85 de ani. Pentru vârste ≤ 66 de ani intervalul se bazează pe percentila 97,5, iar peste 66 de ani pe percentila 99. Sub 18 ani și peste 85 de ani nu sunt stabilite intervale de referință.

Raportarea include suplimentar scorul Z ajustat pentru vârstă, care exprimă abaterea valorii măsurate față de media așteptată la persoane sănătoase de aceeași vârstă. Valorile pozitive indică niveluri superioare celor așteptate pentru vârstă și, în context clinic corespunzător, sugerează afectare neuroaxonală activă.

Interpretarea rezultatelor

Valori crescute indică leziune neuroaxonală activă, fără a preciza cauza. Necesită corelare obligatorie cu tabloul clinic și imagistic.

Valori în intervalul de referință susțin absența unei activități neuroaxonale semnificative la momentul recoltării, dar nu exclud boala.

Factori care influențează rezultatul:

• funcția renală — insuficiența renală determină creșteri semnificative ale sNfL, independent de patologia neurologică; se recomandă evaluarea concomitentă a creatininei serice și a RFG
• vârsta — efect fiziologic, corectat prin scorul Z
• indicele de masă corporală — influență modestă, relevantă clinic doar la extremele greutății corporale
• comorbidități neurologice — AVC recent, traumatism cranian, neuropatii, infecții SNC

Valoarea maximă a testului se obține prin determinări seriate, care permit urmărirea dinamicii individuale a markerului sub tratament, mai degrabă decât prin interpretarea unei valori izolate.

Referințe

1. Ferreira-Atuesta C, Reyes S, Giovannoni G, Gnanapavan S. The Evolution of Neurofilament Light Chain in Multiple Sclerosis. Front Neurosci. 2021;15:642384. doi:10.3389/fnins.2021.642384
2. Ziemssen T, Akgün K, Brück W. Molecular biomarkers in multiple sclerosis. J Neuroinflammation. 2019;16(1):272. doi:10.1186/s12974-019-1674-2
3. Nociti V, Romozzi M, Mirabella M. Update on Multiple Sclerosis Molecular Biomarkers to Monitor Treatment Effects. J Pers Med. 2022;12(4):549. doi:10.3390/jpm12040549
4. Thebault S, Bose G, Booth R, Freedman MS. Serum neurofilament light in MS: The first true blood-based biomarker? Mult Scler. 2022;28(10):1491-1497. doi:10.1177/1352458521993066
5. Calabresi PA, Arnold DL, Sangurdekar D, et al. Temporal profile of serum neurofilament light in multiple sclerosis: Implications for patient monitoring. Mult Scler. 2021;27(10):1497-1505. doi:10.1177/1352458520972573