Sifilis-Anticorpi anti-Treponema pallidum IgG (BLOT)

Anticorpi anti-Treponema pallidum IgG (Blot)

Ce sunt anticorpii anti-Treponema pallidum IgG

Anticorpii IgG anti-Treponema pallidum sunt imunoglobuline specifice produse ca răspuns la infecția cu spirocheta responsabilă de sifilis.

Determinarea prin blot separă anticorpii în funcție de antigenele recunoscute, permițând identificarea individuală a benzilor de reactivitate. Această caracteristică conferă metodei specificitate superioară testelor de screening.

De ce serologia este esențială în diagnostic

Sifilisul este o infecție sistemică, caracterizată prin perioade de latență.

Transmiterea se realizează preponderent pe cale sexuală. În aproximativ 5–10% dintre cazuri, infecția se transmite prin alte mecanisme: vertical, de la mamă la făt, rareori prin contact cu sânge infectat sau prin contact cutanat.

Un element determinant pentru strategia diagnostică: Treponema pallidum nu poate fi izolată în cultură. În consecință, tehnicile serologice joacă rolul principal atât în diagnostic, cât și în urmărirea tratamentului.

Sifilisul congenital

La o gravidă cu sifilis primar sau secundar dobândit și netratat, infecția poate fi transmisă fătului, cu avort sau cu apariția unor leziuni grave — sifilis congenital.

Forma congenitală poate rămâne asimptomatică, cu manifestări clinice care apar între 7 și 19 ani de viață — interval care justifică importanța depistării și tratării infecției materne.

Cinetica anticorpilor pe stadii de boală

Faza primară — pacienții pot prezenta simptome nespecifice și, eventual, leziuni genitale. Serologia efectuată în această fază poate fi negativă, în special în primele 1–2 săptămâni de la debutul bolii.

Faza secundară — anticorpii anti-Treponema pallidum ating titrurile maxime.

Ulterior — anticorpii pot persista indefinit, indiferent de stadiul bolii sau de terapia anterioară.

Această persistență explică limitarea principală a testelor treponemice: ele confirmă contactul cu agentul patogen, dar nu diferențiază o infecție activă de una tratată în antecedente.

Diferențierea se realizează prin teste non-treponemice, care detectează anticorpi împotriva unor antigene precum cardiolipina — un antigen lipoidal eliberat de celulele gazdă deteriorate de treponemă. Titrul acestora scade după tratament eficient, oferind informația pe care testele treponemice nu o pot furniza.

Recomandări pentru determinare

• confirmarea unui rezultat reactiv obținut prin teste de screening
• diagnosticul infecției cu Treponema pallidum
• clarificarea rezultatelor discordante între testele treponemice și cele non-treponemice
• evaluarea gravidelor cu serologie reactivă
• suspiciune de sifilis congenital

Valori de referință

Negativ

Criterii de interpretare a benzilor

Interpretarea rezultatelor

Rezultat pozitiv — confirmă expunerea la Treponema pallidum. Nu precizează însă dacă infecția este activă sau tratată în antecedente, informație care se obține prin testele non-treponemice — RPR sau VDRL — cu urmărirea titrului în dinamică.

Rezultat negativ — nu exclude infecția în faza foarte precoce, înaintea seroconversiei. La un pacient cu leziune sugestivă și serologie negativă, se recomandă repetarea testării la 2–4 săptămâni.

Interpretarea se face în context clinic și epidemiologic, împreună cu rezultatele testelor non-treponemice și cu stadializarea clinică a bolii.

Limite

Anticorpii IgG persistă toată viața la majoritatea pacienților tratați. Testul nu poate fi utilizat pentru aprecierea eficacității terapeutice sau pentru diagnosticul reinfecției.

La pacienții imunodeprimați, răspunsul serologic poate fi diminuat sau întârziat.

La nou-născuții din mame seropozitive, anticorpii IgG materni traversează placenta și persistă până la aproximativ 15–18 luni. Diagnosticul sifilisului congenital nu se poate stabili pe baza IgG și necesită investigații dedicate.