Examen micologic – secreții purulente, plăgi, fistule, abcese

Examen micologic – secreții purulente, plăgi, fistule, abcese

Ce este examenul micologic al secrețiilor purulente

Examenul micologic caută ciuperci (fungi) în materialul recoltat dintr-o plagă, dintr-un abces sau dintr-o fistulă. Analiza are două etape:

• examenul microscopic direct, care arată dacă în probă există levuri, pseudohife sau filamente fungice;
• cultura pe medii speciale pentru fungi, care identifică specia. La nevoie se face și antifungigrama, care arată la ce medicamente antifungice este sensibilă ciuperca izolată.

Majoritatea infecțiilor plăgilor și abceselor sunt produse de bacterii. Ciupercile sunt implicate mai rar. Apar mai ales la pacienții care au mai multe dintre următoarele situații:

• intervenții chirurgicale recente, mai ales pe abdomen, cu complicații precum fistule sau scurgeri la nivelul suturilor intestinale;
• pancreatită necrotizantă sau colecții infectate în abdomen;
• tratamente îndelungate cu antibiotice cu spectru larg, care distrug flora bacteriană și lasă loc ciupercilor;
• diabet zaharat, mai ales cu plăgi cronice (de exemplu piciorul diabetic);
• arsuri întinse;
• imunitate scăzută: tratamente pentru cancer, transplant, corticosteroizi;
• catetere, drenuri sau materiale străine (proteze, plase chirurgicale) lăsate timp îndelungat;
• plăgi contaminate cu pământ sau material vegetal, care pot transmite ciuperci filamentoase din mediu.

Cele mai frecvente ciuperci implicate sunt levurile din genul Candida. Mai rar apar ciuperci filamentoase, de exemplu Aspergillus, sau alte specii din mediu.

Ca și bacteriile, levurile pot fi doar prezente pe suprafața unei plăgi deschise, fără să producă infecție. De aceea, contează mult felul în care se recoltează proba și interpretarea rezultatului împreună cu tabloul clinic.

Indicații

Medicul (chirurg, specialist în boli infecțioase, diabetolog, dermatolog) poate recomanda analiza când:

• o plagă, un abces sau o fistulă nu se vindecă sub tratament antibiotic corect;
• infecția apare la un pacient cu factorii de risc de mai sus;
• la microscop, la cultura bacteriană sau la examenul clinic se observă elemente sugestive pentru o ciupercă (depozite albicioase, aspect cotonos);
• există o colecție abdominală după o intervenție chirurgicală, la un pacient tratat de mult timp cu antibiotice;
• plaga a fost contaminată cu pământ sau cu material vegetal și evoluează lent.

Pregătirea pacientului

De preferat, recoltarea se face înainte de începerea unui tratament antifungic. Înainte de recoltare nu se aplică pe plagă unguente, pudre sau soluții antiseptice. Tratamentele cu antibiotice și antifungice din ultima perioadă se comunică medicului sau laboratorului. Tratamentele prescrise nu se întrerup fără acordul medicului. Nu este necesar repaus alimentar.

Recoltare

Pentru ciuperci, cele mai bune probe sunt puroiul aspirat cu seringa și fragmentele de țesut. Tamponul de pe suprafața plăgii prinde mai ales microorganismele de colonizare și are o valoare mai mică. Dacă se folosește totuși tampon, acesta se rotește cu presiune pe o zonă de țesut viu din profunzimea plăgii. La fistule, secreția se recoltează din profunzimea traiectului, nu de la orificiul de pe piele. Fragmentele de țesut se pun într-un recipient steril cu puțin ser fiziologic, nu în formol.

Metodă

Examen microscopic direct și cultură pe medii pentru fungi, cu identificarea speciei și antifungigramă la nevoie.

Valori de referință

În mod normal nu cresc fungi. Rezultatul este descriptiv: se raportează elementele fungice văzute la microscop, specia izolată și, după caz, sensibilitatea la antifungice. Unele ciuperci cresc lent, așa că rezultatul final poate dura mai multe zile.

Interpretarea rezultatelor

O ciupercă găsită la microscop și în cultură, dintr-un aspirat sau dintr-un fragment de țesut, la un pacient cu factori de risc și semne de infecție, susține o infecție fungică. Tratamentul îl stabilește medicul. Pe lângă medicamentul antifungic, tratamentul include de obicei și drenajul abcesului sau curățarea chirurgicală a plăgii.

Levuri în cantitate mică, dintr-un tampon de suprafață, reflectă de multe ori o colonizare. Medicul le interpretează împreună cu aspectul plăgii, cu rezultatul culturii bacteriene și cu evoluția pacientului.

Identificarea speciei și antifungigrama sunt importante: unele specii de Candida (de exemplu C. glabrata, C. krusei) și unele ciuperci filamentoase pot fi mai puțin sensibile la antifungicele obișnuite.

Un rezultat negativ face puțin probabilă o infecție fungică. Nu o exclude însă complet, mai ales dacă proba a fost un tampon de suprafață sau dacă pacientul primea deja tratament antifungic.

Limite și interferențe

Tamponul de suprafață are valoare limitată pentru ciuperci. Aspiratul și țesutul sunt probe superioare.

Antisepticele, unguentele și tratamentul antifungic aplicate înainte de recoltare pot da rezultate fals negative.

Colonizarea: prezența ciupercilor pe o plagă deschisă nu dovedește că ele sunt cauza infecției.

Bacteriile nu se caută prin această analiză. Ele se investighează prin examenul microscopic colorat și prin cultura bacteriologică a aceleiași probe. Infecțiile sunt adesea mixte.