Examen microscopic colorat – secreție otică

Examen microscopic colorat – secreție otică

Ce este examenul microscopic colorat al secreției otice

Este o analiză prin care secreția recoltată din ureche este întinsă pe o lamă (frotiu), colorată și examinată la microscop. Rezultatul vine repede și oferă o primă orientare despre:

• cât de intensă este inflamația;
• ce fel de microorganisme sunt prezente în probă.

Ce se urmărește la microscop

Colorațiile folosite

• Colorația Gram arată forma bacteriilor și dacă sunt Gram-pozitive sau Gram-negative. Este un prim indiciu despre tipul de bacterie.
• Alte colorații ajută la evaluarea celulelor și a reacției inflamatorii.

Flora normală a urechii

Conductul auditiv extern are în mod normal propria floră microbiană. De aceea, prezența unor microorganisme la microscop nu înseamnă automat infecție. Rezultatul se interpretează împreună cu simptomele și cu examenul ORL.

Ce germeni produc cel mai des infecția

În otita externă acută, cele mai frecvente bacterii sunt:

• Pseudomonas aeruginosa (20–60% din cazuri);
• Staphylococcus aureus (10–70%).

Infecția este adesea produsă de mai mulți germeni deodată.

Ciupercile (otomicoza) sunt rare în otita externă acută. Apar mai des:

• în otita externă cronică;
• după tratament prelungit cu picături antibiotice.

Indicații

• Otita externă, mai ales:
  • când nu răspunde la tratament;
  • când recidivează;
  • la persoane cu diabet zaharat sau cu imunitate scăzută.
• Secreție din ureche (otoree) în otita medie cu perforație a timpanului sau la purtătorii de tuburi de ventilație.
• Suspiciune de infecție fungică a urechii (otomicoză).
• Orientare rapidă înaintea rezultatului culturii.

Pregătirea pacientului

Momentul recoltării

• De preferat înainte de începerea tratamentului antibiotic sau antifungic, dacă situația clinică permite.
• Nu este necesar repausul alimentar.

Înainte de recoltare:

• nu se curăță urechea în profunzime și nu se folosesc bețișoare;
• nu se pun în ureche picături, unguente, uleiuri sau alte produse;
• nu se folosesc soluții antiseptice sau de curățare;
• se evită pătrunderea apei în ureche.

Tratamentul în curs

• Dacă pacientul folosește deja antibiotice, antifungice, picături sau alte tratamente locale, se comunică medicului sau laboratorului.
• Tratamentul prescris nu se întrerupe fără recomandarea medicului.

Recoltare

• În otita externă: materialul se ia din leziunea pavilionului sau din conductul auditiv extern.
• În perforația timpanului cu secreție: recoltarea se face astfel încât proba să fie cât mai reprezentativă pentru zona afectată.
• Când sunt afectate ambele urechi: se recoltează separat, cu tampoane diferite, iar fiecare probă se identifică corect.

Metodă

Frotiu colorat (colorație Gram și, după caz, alte colorații), examinat la microscop.

Valori de referință

Rezultatul este descriptiv. Se raportează:

• prezența și numărul aproximativ de leucocite;
• prezența celulelor epiteliale;
• microorganismele observate: formă, dispunere, caracteristici la colorare;
• alte elemente relevante.

Interpretarea rezultatelor

Limite și interferențe

• Identificarea germenului: examenul microscopic nu identifică întotdeauna cu certitudine specia microorganismului.
• Sensibilitatea la tratament: analiza nu arată la ce antibiotice sau antifungice este sensibil germenul.
• Infecție bacteriană: pentru identificare este necesar examenul bacteriologic al secreției otice (cultură), cu antibiogramă la nevoie.
• Suspiciune de infecție fungică: sunt necesare examenul micologic și cultura fungică, cu antifungigramă în anumite situații.
• Tratamente anterioare: antibioticele, antifungicele, picăturile, antisepticele sau curățarea urechii înainte de recoltare pot da rezultate fals negative.
• Flora normală: prezența microorganismelor nu înseamnă automat infecție. Rezultatul se coroborează cu simptomele și cu examenul ORL.