Complement C3

Complement C3c

Ce este C3

Sistemul complement este un grup de proteine din sânge care participă la apărarea împotriva infecțiilor și la eliminarea complexelor imune. C3 este componenta centrală a sistemului complement, implicată în ambele căi de activare:

• calea clasică, declanșată de complexele imune (anticorpi legați de antigene), prin C1q, C4 și C2;
• calea alternativă, declanșată, de exemplu, de polizaharidele bacteriene. Aceasta pornește direct de la C3.

Cum este folosit C3. Enzima numită C3-convertază scindează C3 în fragmentele C3a și C3b. C3 este consumat, împreună cu celelalte componente ale complementului, în reacțiile imunologice cu complexe antigen-anticorp. De aceea, nivelul lui scade în bolile cu activare intensă a complementului.

C3 în inflamație. C3 este și o proteină de fază acută, așa că poate crește în stările inflamatorii.

Deficitul ereditar de C3 este rar, se transmite autozomal recesiv și se manifestă prin infecții bacteriene repetate și grave.

Indicații

• suspiciunea de deficit ereditar de C3;
• suspiciunea de deficit dobândit, prin consum crescut de complement, în:
  • lupusul eritematos sistemic;
  • hepatita cronică activă;
  • unele infecții cronice;
  • glomerulonefrita membranoproliferativă și cea poststreptococică;
• evaluarea activității bolii în lupusul eritematos sistemic, mai ales în nefrita lupică;
• investigarea pacienților cu activitate hemolitică a complementului absentă sau foarte scăzută, măsurată prin complementul hemolitic total.

Pregătirea pacientului

• à jeun (pe nemâncate).

Recoltare

Metodă

Imunoturbidimetrie.

Valori de referință

90–180 mg/dL

Limita de detecție: 4,0 mg/dL (0,04 g/L).

Interpretarea rezultatelor

C3 scăzut se asociază cu:

• lupusul eritematos sistemic activ, mai ales cu nefrită lupică. O scădere a C3 sub limita normală este compatibilă cu activarea bolii;
• glomerulonefrita acută, inclusiv cea poststreptococică, și glomerulonefrita membranoproliferativă;
• bolile cu complexe imune;
• endocardita bacteriană subacută;
• șocul septic și coagularea intravasculară diseminată, inclusiv sindromul hemolitic-uremic;
• bolile hepatice cronice și în stadiu terminal;
• lipodistrofia parțială;
• uremia, anorexia nervoasă, boala celiacă;
• deficitul ereditar de C3 (rar), cu infecții repetate, și absența activatorului C3b.

C3 crescut apare în numeroase stări inflamatorii, ca parte a răspunsului de fază acută, alături de proteina C reactivă.

Interpretarea împreună cu C4. Rezultatul se interpretează de obicei împreună cu complementul C4:

• scăderea ambelor sugerează activarea căii clasice (de exemplu, în lupus);
• scăderea izolată a C3 orientează spre activarea căii alternative.

Pentru evaluarea completă a complementului se pot folosi și C1q și complementul hemolitic total.

Limite și interferențe

• Analiza detectează atât C3 activ biologic, cât și C3 inactiv. O valoare normală nu garantează că funcția complementului este normală.
• Lipemia excesivă crește fals concentrația măsurată; probele intens lipemice nu se lucrează.
• Gamapatiile monoclonale IgA sau IgM pot interfera cu determinarea.
• Turbiditatea sau particulele din probă pot da rezultate variabile.
• Transportul și păstrarea corectă a probei sunt importante pentru un rezultat corect.

Bibliografie:

1. Mayo Clinic Laboratories. Complement C3, Serum (8174) – Test Catalog. Accesat octombrie 2026.
2. Labcorp. Complement C3 – Test 006452. Accesat octombrie 2026.