Imunoglobulina E totală (IgE) Ce este IgE totală Imunoglobulinele E (IgE) sunt anticorpi care se leagă prin fragmentul…
ANA – screening si titrare Ac IgG – Imunofluorescenta
Despre analiza
ANA - screening si titrare Ac IgG - Imunofluorescenta
Anticorpi antinucleari (imunofluorescență)
Ce sunt anticorpii antinucleari (ANA)
Anticorpii antinucleari (ANA) sunt anticorpi îndreptați împotriva antigenelor din nucleul celulelor. Au fost descriși în numeroase boli autoimune, atât sistemice, cât și limitate la un organ. Identificarea lor este o parte importantă a imunologiei clinice.
Testul ANA își are originea în fenomenul LE (celulele lupice), descris prima dată în 1948 de Hargraves, Richmond și Morton. Determinarea celulelor lupice s-a dovedit însă puțin sensibilă și greu de standardizat. În 1957, Holborow, Weir și Johnson au folosit pentru prima dată imunofluorescența pentru a arăta că serul pacienților LE pozitivi conține anticorpi care dau o fluorescență nucleară omogenă pe țesuturi umane.
Mult timp, substratul folosit a fost reprezentat de secțiuni de ficat, rinichi sau stomac de șobolan. Astăzi se folosesc celulele HEp-2, o linie celulară umană. Ele permit recunoașterea a peste 30 de aspecte (pattern-uri) nucleare și citoplasmatice, produse de peste 100 de autoanticorpi diferiți.
Avantajele celulelor HEp-2 față de substratul animal:
- sensibilitate mai mare, care permite identificarea mai multor aspecte;
- specificitate mai bună, datorită originii umane;
- nuclei mai mari, cu detalii mai ușor de văzut;
- celule dispuse într-un singur strat, ușor de examinat;
- distribuție uniformă a antigenelor;
- diviziune celulară rapidă, deci pot fi recunoscuți și autoanticorpii față de antigenele din toate etapele mitozei (de exemplu, aspectul de tip centromer).
Aspectul fluorescenței arată ce tip de autoanticorpi sunt prezenți și orientează spre anumite boli. Imunofluorescența indirectă ajută la diagnostic în cazurile clinice neclare, la monitorizarea tratamentului (prin titrul ANA) și la alegerea investigațiilor următoare.
Aspecte nucleare
| Aspect | Descriere | Afecțiuni asociate | Antigene |
|---|---|---|---|
| Omogen | Fluorescență difuză a întregului nucleu; mai intensă pe cromozomi în mitoză | LES, lupus indus medicamentos; mai rar artrită reumatoidă, artrită cronică juvenilă, scleroză sistemică | ADN dublu catenar, histone, Ku |
| Omogen inelar | Ca aspectul omogen, dar mai intens la marginea nucleului | LES, mai ales activ | ADN dublu catenar |
| Matrice nucleară | Fluorescență pătată, cu aspect de rețea spongioasă | LES, boală mixtă de țesut conjunctiv, boli reumatice cronice | hnRNP |
| Pătat fin | Pete fine, distribuite uniform | LES, sindrom Sjögren, sclerodermie, miozită, boală mixtă de țesut conjunctiv | SS-A, SS-B, Ku, Ki, Mi-2 |
| Pătat grosier | Pete grosiere | LES, boală mixtă de țesut conjunctiv, sindroame overlap, sindrom Raynaud, psoriazis | U1-snRNP, Sm |
| Centromer | Pete fine în interfază; fluorescență pe cromozomi în mitoză | Sindrom CREST | Centromer |
| Nucleolar omogen | Fluorescență omogenă a nucleolilor | Sclerodermie, miozită, overlap miozită–sclerodermie | PM-Scl |
| Nucleolar pătat | Fluorescență pătată a nucleolilor, omogenă sau punctată pe cromozomi în mitoză | Sclerodermie | Scl-70 (topoizomeraza I); ARN polimeraza I, NOR-90 |
| Nucleolar „în grămezi” (clumpy) | Fluorescență nucleolară în blocuri | Sclerodermie | Fibrilarina (U3-snRNP) |
| Puncte nucleare | Aproximativ 10 puncte pe nucleu, separate de nucleoli | Ciroză biliară primitivă, sindrom Sjögren, ocazional LES | Sp-100 |
| Centriol/centrozom | Pete fine la cei doi poli ai fusului mitotic | Sindrom Raynaud; mai rar sclerodermie, Sjögren, CREST | Centrozom |
| Membrană nucleară | Fluorescență fină, inelară, a membranei nucleare | Hepatită cronică (cu sau fără vasculită), trombocitopenie, LES | Laminine A, B1, B2, C |
| PCNA | Fluorescență pătată, prezentă doar în unele celule | 3–6% dintre pacienții cu LES | Ciclina |
Aspecte citoplasmatice
Pe celulele HEp-2 pot apărea și aspecte de fluorescență citoplasmatică:
- pătat fin: pete mici, dispersate. Antigenul este aminoacil-ARNt-sintetaza, în special Jo-1. Se asociază cu polimiozita și dermatomiozita.
- pătat fin dens: fluorescență granulară difuză, aproape omogenă. Antigenul este rRNP (fosfoproteine ribozomale). Apare la pacienții cu LES cu manifestări neurologice.
- polar: granule grosiere în grămezi la un pol al celulei, corespunzătoare aparatului Golgi. Apare rar în LES, sindrom Sjögren, boală mixtă de țesut conjunctiv, granulomatoză Wegener și infecții virale (EBV, HIV).
- reticular grosier: antigenele sunt proteine din membrana internă a mitocondriilor (în special M2). Se asociază cu ciroza biliară primitivă.
- reticular fin: corespunde reticulului endoplasmatic. Se asociază cu boli hepatice cronice.
- fibrilar: fluorescență lineară a fibrelor din citoschelet (actină, miozină). Apare în hepatita autoimună, ciroza biliară primitivă și boala mixtă de țesut conjunctiv.
- segmentar: antigenele sunt α-actinina, vinculina și tropomiozina. Se asociază cu miastenia gravis, boala Crohn și colita ulcerativă.
Recoltare
| Condiții de recoltare | Nu este necesară o pregătire specială. |
| Tip probă | Sânge venos |
| Recipient de recoltare | Eprubetă vidată de 5 mL, cu gel separator (capac roșu-galben) |
| Material biologic | 1 mL ser |
| Procesare după recoltare | Serul se separă prin centrifugare. |
| Proba este stabilă | 6 luni congelată la −20 °C |
| Motive respingere probă | Probă lipemică, icterică, hemolizată sau care nu a fost păstrată în condiții optime |
Metodă
Imunofluorescență indirectă (IFI) pe celule HEp-2.
Valori de referință
< 1/80
Rezultatul se exprimă sub formă de titru, adică cea mai mare diluție la care fluorescența încă se vede. Dacă rezultatul este pozitiv, se menționează și aspectul fluorescenței.
Interpretarea rezultatelor
- Aproximativ 98% dintre pacienții cu LES activ au ANA pozitivi. Există totuși un grup de pacienți cu lupus „ANA negativ”.
- Aspectele nuclear omogen și omogen inelar se corelează cu LES, cu activitatea bolii și cu nefrita lupică.
- Aspectul de tip centromer se corelează tipic cu sindromul CREST. Rezultatul se confirmă prin determinare cantitativă imunoenzimatică.
- Aspectele nucleare pătate se asociază cu anticorpii față de antigenele nucleare extractibile (ENA): U1-RNP, Sm, SS-A, SS-B, Scl-70 și Jo-1.
- Pentru aspectele citoplasmatice, rezultatul trebuie confirmat pe substraturi specifice sau prin metode imunoenzimatice.
Limite și interferențe
- Persoanele peste 80 de ani au frecvent (în aproximativ 50% din cazuri) ANA în titruri joase.
Cum decurge
- 1Comanzi online sau vii directPentru analizele cu plata nu e nevoie de programare.
- 2Recoltezi in oricare centru NPAL–V 7:30–16:30 · Sambata 7:30–12:00
- 3Primesti rezultatul in portalValidat de medicul de laborator, cu notificare pe e-mail.
