Examen microscopic colorat – secreții purulente, plăgi, fistule, abcese

Examen microscopic colorat – secreții purulente, plăgi, fistule, abcese

Ce este examenul microscopic colorat al secrețiilor purulente

Este o analiză prin care materialul recoltat dintr-o plagă, dintr-un abces sau dintr-o fistulă este întins pe o lamă (frotiu), colorat și examinat la microscop. Rezultatul vine în câteva ore, înaintea culturii, și oferă o primă orientare despre:

• intensitatea inflamației;
• tipul de bacterii prezente.

Această orientare îl ajută pe medic să aleagă tratamentul inițial până la rezultatul culturii.

Ce se urmărește la microscop

Germenii întâlniți cel mai des

În infecțiile plăgilor și în abcese se întâlnesc frecvent:

• Staphylococcus aureus;
• Streptococcus pyogenes (streptococ de grup A);
• Pseudomonas aeruginosa;
• enterobacterii (bacili Gram-negativi intestinali, de exemplu E. coli);
• germeni anaerobi, mai ales în abcese, plăgi profunde și mușcături.

Colonizare sau infecție

Orice plagă deschisă este colonizată de bacterii de pe piele și din mediu. De aceea:

• nu orice bacterie găsită înseamnă infecție;
• recoltarea se face doar din plăgile cu semne de infecție sau din cele cronice care nu se vindecă;
• tehnica de recoltare trebuie să evite flora de suprafață.

Indicații

• Plăgi cu semne de infecție:
  • roșeață;
  • căldură locală;
  • durere;
  • secreție purulentă;
  • miros neplăcut.
• Abcese, înainte sau în timpul drenajului.
• Fistule și traiecte fistuloase cu secreție.
• Plăgi cronice care nu se vindecă: ulcere, escare, piciorul diabetic.
• Plăgi postoperatorii cu secreție.
• Mușcături cu semne de infecție.

Pregătirea pacientului

• Momentul recoltării: de preferat înainte de începerea tratamentului antibiotic, dacă situația clinică permite.
• Tratamente în curs: se comunică medicului sau laboratorului orice tratament antibiotic sau local (unguente, pudre, antiseptice). Tratamentele prescrise nu se întrerup fără recomandarea medicului.
• Produse pe plagă: înainte de recoltare nu se aplică unguente, pudre sau soluții antiseptice pe plagă.
• Alimentație: nu este necesar repaus alimentar.

Recoltare

Cum se recoltează, după tipul leziunii:

• Abces: de preferat, puroiul se aspiră cu seringa sterilă, din interiorul colecției.
• Plagă deschisă:
  1. Plaga se curăță cu ser fiziologic steril și se îndepărtează țesutul mort și crustele.
  2. Tamponul se rotește cu presiune fermă pe o zonă de aproximativ 1 cm² de țesut viu, timp de circa 5 secunde (tehnica Levine), ca să extragă secreția din profunzime.
• Fistulă: secreția se recoltează din profunzimea traiectului, nu de la orificiul de la suprafața pielii.
• Cruste și puroiul de suprafață: nu se recoltează. Conțin mai ales flora de colonizare.

Important: proba se transportă la laborator cât mai repede, de preferat în 30 de minute–2 ore, la temperatura camerei; tamponul se pune în mediu de transport ca să nu se usuce.

Metodă

Frotiu colorat Gram, examinat la microscop.

Valori de referință

Rezultatul este descriptiv. Se raportează:

• leucocitele;
• celulele epiteliale;
• bacteriile observate (formă, dispunere, caracteristici Gram);
• elementele fungice, dacă există.

Interpretarea rezultatelor

Limite și interferențe

• Identificarea germenului: examenul microscopic orientează, dar nu identifică sigur specia și nu arată sensibilitatea la antibiotice. Pentru acestea sunt necesare cultura și antibiograma.
• Tamponul de suprafață recuperează mai ales flora de colonizare și puțini germeni anaerobi. Aspiratul de puroi și fragmentul de țesut sunt probe superioare, mai ales în abcese, infecții profunde și piciorul diabetic.
• Antisepticele aplicate înainte de recoltare și tratamentul antibiotic deja început pot da rezultate fals negative.
• Proba uscată sau transportată târziu își pierde valoarea.
• Interpretarea: rezultatul se interpretează împreună cu aspectul clinic al leziunii și cu analizele generale (hemoleucogramă, proteina C reactivă). La pacienții cu plăgi cronice se verifică și glicemia.