Catecolamine plasmatice – Adrenalina, Noradrenalina, Dopamina

Catecolamine plasmatice (adrenalină, noradrenalină, dopamină)

Ce sunt catecolaminele plasmatice

Catecolaminele sunt hormoni și neurotransmițători produși de medulosuprarenală (partea centrală a glandelor suprarenale) și de sistemul nervos simpatic:

• adrenalina (epinefrina);
• noradrenalina (norepinefrina);
• dopamina.

Ele intervin în reglarea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac și a răspunsului organismului la stres.

Variabilitatea. Concentrația catecolaminelor în sânge variază foarte mult și foarte repede. Crește la:

• schimbarea poziției (de exemplu, la ridicarea în picioare);
• stres fizic sau psihic, zgomot, disconfort;
• hipoglicemie;
• efort fizic;
• consum de alimente, cafeină sau nicotină.

În plus, catecolaminele se degradează rapid: noradrenalina are un timp de înjumătățire de doar aproximativ 2 minute. De aceea, condițiile de recoltare și de prelucrare a probei sunt esențiale pentru un rezultat corect.

Testul nu este de primă intenție în feocromocitom. Feocromocitomul și paragangliomul sunt tumori care produc catecolamine. Pentru depistarea lor, testele recomandate sunt metanefrinele plasmatice libere sau metanefrinele urinare fracționate din 24 de ore. Motivul este că tumorile secretă catecolaminele intermitent, iar o singură determinare a catecolaminelor poate rata o parte importantă dintre cazuri.

Indicații

• Evaluarea complementară a feocromocitomului și a paragangliomului, când metanefrinele nu permit o concluzie clară. Proba are cea mai mare valoare dacă este recoltată în timpul unei crize: hipertensiune, palpitații, transpirații, dureri de cap.
• Urmărirea neuroblastomului și a tumorilor înrudite, împreună cu acidul homovanilic (HVA) și cu acidul vanilmandelic (VMA) urinare.
• Evaluarea disfuncției sistemului nervos autonom (insuficiență autonomă, neuropatie autonomă), de exemplu în hipotensiunea ortostatică. În acest caz se pot face recoltări atât în poziție culcată, cât și în picioare.

Pregătirea pacientului

• Recoltarea se face à jeun (pe nemâncate), după 20 de minute de repaus în poziție culcată, într-o încăpere liniștită.
• În zilele dinaintea recoltării se evită nucile, fructele tropicale (de exemplu, bananele), citricele și produsele care conțin cafea, cacao sau vanilie.
• Înainte de recoltare se evită fumatul, cafeina, stresul fizic și psihic.
• Medicamentele care influențează catecolaminele se întrerup, dacă este posibil, cu cel puțin o săptămână înainte, numai la recomandarea și sub supravegherea medicului. Dintre acestea fac parte:
  • antidepresivele (triciclice, inhibitori de recaptare a serotoninei și noradrenalinei, inhibitori de monoaminoxidază);
  • levodopa;
  • alfa-metildopa;
  • decongestionantele;
  • unele antihipertensive.

Pentru recoltarea testelor înrudite există și un ghid despre cum se recoltează acidul vanilmandelic și metanefrinele.

Recoltare

Important: plasma se separă imediat după recoltare (centrifugare 15 minute la 2000 g) și se congelează la −20 °C; transportul se face congelat.

Metodă

HPLC (cromatografie lichidă de înaltă performanță).

Interpretarea rezultatelor

Feocromocitom și paragangliom.

• Valori normale, mai ales dacă metanefrinele sunt și ele normale, fac diagnosticul foarte puțin probabil.
• Probe recoltate în timpul unei crize: valorile de peste 750 pg/mL pentru noradrenalină sau de peste 110 pg/mL pentru adrenalină detectează 90–95% dintre cazuri.
• Praguri mai mari: valorile de peste 2000 pg/mL pentru noradrenalină sau de peste 200 pg/mL pentru adrenalină cresc specificitatea, dar sensibilitatea scade la aproximativ 85%.
• Creșterile mai mici de 3–4 ori limita superioară sunt adesea fals pozitive, de obicei din cauza condițiilor de recoltare. În acest caz, testul se repetă cu pacientul în poziție culcată.

Neuroblastom. Cea mai utilă este creșterea disproporționată a uneia dintre catecolamine, în special a dopaminei.

Disfuncția sistemului nervos autonom. Poate apărea:

• noradrenalină scăzută în repaus;
• lipsa creșterii noradrenalinei la ridicarea în picioare.

În deficitul de dopamin-beta-hidroxilază, dopamina este mult crescută, iar adrenalina și noradrenalina sunt aproape nedetectabile.

Rezultatul se interpretează de medicul endocrinolog, împreună cu tabloul clinic și cu celelalte investigații: metanefrine plasmatice, metanefrine urinare, catecolamine urinare, cromogranina A și imagistica.

Limite și interferențe

• Secreția intermitentă. O singură determinare poate rata aproximativ 30% dintre feocromocitoame și paraganglioame.
• Factorii care cresc catecolaminele: stresul, zgomotul, durerea, poziția (ridicarea în picioare), efortul, mâncarea, cafeina și nicotina.
• Alimentele bogate în catecolamine sau în tiramină pot da rezultate fals pozitive. Exemple: banane, sucuri de fructe, nuci, roșii, cartofi, fasole, brânzeturi maturate, vin roșu.
• Medicamentele și substanțele care pot modifica rezultatul:
  • antidepresivele (triciclice, inhibitori de recaptare, inhibitori de monoaminoxidază);
  • simpatomimeticele (amfetamine, decongestionante);
  • levodopa și carbidopa, care cresc fals dopamina;
  • alfa-metildopa și paracetamolul;
  • diureticele și substanțele de contrast;
  • întreruperea bruscă a clonidinei, a sedativelor sau a alcoolului;
  • cocaina și MDMA (ecstasy).
• Degradarea probei. Catecolaminele se degradează rapid. Întârzierea separării plasmei sau păstrarea probei necongelate pot duce la valori fals scăzute.

Bibliografie:

1. Mayo Clinic Laboratories. Catecholamine Fractionation, Free, Plasma (CATP / 8532). Test Catalog.
2. Labcorp. Catecholamines, Fractionated, Plasma (test 084152). Test Menu.
3. College of American Pathologists. Testing for Pheochromocytoma/Paraganglioma. Clinician handout, versiunea 2.0, 2024.