BCR/ABL – FISH

BCR/ABL – evaluare calitativă prin tehnica FISH

Ce este testul BCR::ABL1 FISH

Cromozomul Philadelphia (Ph) este o anomalie cromozomială dobândită, nu moștenită, a celulelor hematopoietice. A fost descris în 1960 și poartă numele orașului în care a fost identificat. Se formează prin translocația t(9;22)(q34;q11): gena ABL1 de pe cromozomul 9 ajunge lângă gena BCR de pe cromozomul 22 și se formează gena de fuziune BCR::ABL1. Aceasta codifică o tirozin-kinază activă permanent, care stimulează proliferarea celulelor, le blochează diferențierea normală și le reduce moartea programată (apoptoza).

În funcție de locul de rupere din gena BCR, se formează trei proteine de fuziune:

• P210, asociată cu leucemia mieloidă cronică;
• P190, asociată cu leucemia acută limfoblastică;
• P230, asociată cu leucemia neutrofilică cronică.

Bolile în care apare cromozomul Philadelphia:

• Leucemia mieloidă cronică (LMC). Cromozomul Ph este anomalia caracteristică și criteriul de diagnostic. LMC reprezintă 7–15% dintre leucemiile adultului.
• Leucemia acută limfoblastică (LAL). Apare în 11–29% din cazuri, mai ales în forma B, dar doar în 1–3% dintre LAL la copil. LAL Ph+ are un prognostic mai rezervat decât LAL Ph−.
• Leucemia acută mieloidă. Rar, sub 1,5% din cazuri.
• Leucemia acută cu fenotip mixt. Ph este cea mai frecventă anomalie cromozomială în această formă.

Tehnica FISH (hibridizare fluorescentă in situ) folosește sonde ADN marcate fluorescent pentru gena BCR, pentru gena ABL1 și pentru o genă de control. Sondele se fixează pe cromozomii din nucleele celulelor. La microscopul cu fluorescență, apropierea semnalelor BCR și ABL1 arată prezența fuziunii. Testul indică și procentul de celule care poartă rearanjamentul.

Indicații

• Diagnosticul suspiciunii de LMC, LAL sau al altor leucemii, inclusiv sindroamele mielodisplazice, cu posibil cromozom Philadelphia.
• Confirmarea rapidă a rearanjamentului BCR::ABL1 înainte de începerea tratamentului țintit cu inhibitori de tirozin-kinază.
• Completarea cariotipului: FISH detectează rearanjamentul și în nucleele care nu se divid.
• Situațiile în care transcriptul nu poate fi măsurat prin PCR cantitativ, de exemplu transcriptele atipice.
• Evaluarea statusului Ph+/Ph− pe parcursul tratamentului, împreună cu PCR cantitativ.

FISH nu se folosește pentru monitorizarea bolii reziduale minime. Pentru urmărirea tratamentului, metoda de elecție este BCR::ABL1 – detecție cantitativă (RT-qPCR).

Pregătirea pacientului

• Nu este necesară o pregătire specială pentru recoltarea de sânge.
• Pentru aspiratul medular, pregătirea (eventual post de câteva ore) o stabilește medicul care face puncția.
• Menționați laboratorului diagnosticul suspectat sau cunoscut și tratamentul urmat.

Recoltare

Important: aspiratul medular se trimite la laborator în ziua recoltării; proba se transportă la rece, fără contact direct cu elementul de răcire și fără gheață carbonică.

Metodă

Testul folosește citogenetica moleculară prin hibridizare fluorescentă in situ (FISH). Se folosesc sonde marcate fluorescent, specifice pentru BCR și ABL1, și o sondă pentru o genă de control. Se analizează standard cel puțin 200 de nuclee.

FISH dă rezultatul mai repede decât cariotipul, deoarece nu necesită cultivarea celulelor până la stadiul de diviziune.

Valori de referință

Negativ (rearanjament BCR::ABL1 absent)

Interpretarea rezultatelor

Pozitiv. Rearanjamentul BCR::ABL1 este prezent. Se raportează procentul de nuclee cu semnal de fuziune. În context clinic și hematologic potrivit, rezultatul susține diagnosticul de LMC sau de leucemie acută Ph+. Rezultatul FISH nu arată tipul de transcript, adică forma p210, p190 sau atipică. Tipul de transcript se stabilește la diagnostic prin RT-PCR calitativ, test obligatoriu înaintea monitorizării prin PCR cantitativ.

Negativ. Rearanjamentul nu a fost detectat în nucleele analizate. Un rezultat negativ face puțin probabil un rearanjament BCR::ABL1, dar nu îl exclude complet:

• La aproximativ 1–2% dintre pacienții cu LMC, cariotipul pare normal, iar fuziunea se formează prin inserții foarte mici ale ABL1 în BCR.
• Aceste inserții pot scăpa sondelor FISH comerciale, care pot avea zone neacoperite.
• Dacă suspiciunea clinică persistă, se face RT-PCR.

Urmărirea tratamentului. Pentru evaluarea completă a pacientului se recomandă combinarea:

• cariotipului hematologic din măduva osoasă, care detectează și alte anomalii cromozomiale;
• FISH;
• PCR.

Citogenetica, inclusiv FISH, nu este suficient de sensibilă pentru monitorizarea răspunsului molecular. Urmărirea se face prin BCR::ABL1 cantitativ, cel puțin la 3 luni, împreună cu hemoleucograma și frotiul sanguin.

Limite și interferențe

• Translocații atipice și inserții criptice. Pot face ca rearanjamentul să nu fie detectat prin FISH, deși este prezent. În aceste cazuri se recomandă RT-PCR.
• Sensibilitatea limitată. FISH analizează câteva sute de nuclee, așa că nu detectează nivelurile mici de boală reziduală. Pentru acestea se folosește PCR cantitativ.
• Tipul de transcript. Testul nu identifică tipul de transcript (p210, p190, atipic).
• Calitatea probei. Probele coagulate, hemolizate, vechi sau transportate necorespunzător pot da un număr insuficient de nuclee evaluabile.

Bibliografie

1. Kang ZJ, Liu YF, Xu LZ, et al. The Philadelphia chromosome in leukemogenesis. Chin J Cancer. 2016;35:48. doi: 10.1186/s40880-016-0108-0
2. StatPearls. Genetics, Philadelphia Chromosome. NCBI Bookshelf: NBK560689. Accesat la 22.10.2026.
3. May PC, Reid AG, Robinson ME, et al. FISH-negative BCR::ABL1-positive e19a2 chronic myeloid leukaemia: the most cryptic of insertions. BMC Med Genomics. 2023;16:172. doi: 10.1186/s12920-023-01607-7
4. MedlinePlus. BCR-ABL1 Genetic Test [online]. U.S. National Library of Medicine. Accesat la 22.10.2026.
5. Hochhaus A, Baccarani M, Silver RT, et al. European LeukemiaNet 2020 recommendations for treating chronic myeloid leukemia. Leukemia. 2020;34(4):966–984. doi: 10.1038/s41375-020-0776-2
6. Labcorp Oncology. Test 511520: BCR/ABL1, t(9;22) – FISH [online]. Accesat la 22.10.2026.