Imunoglobulina E totală (IgE) Ce este IgE totală Imunoglobulinele E (IgE) sunt anticorpi care se leagă prin fragmentul…
Autoimunitate
Panel miozita extins – BLOT
Despre analiza
Profil miozită extins –blot
Ce este profilul miozită extins
Profilul miozită extins caută în sânge 15 autoanticorpi IgG asociați miopatiilor inflamatorii idiopatice (miozitelor autoimune). Miozitele sunt boli rare (incidență 0,1–1/100.000 locuitori/an), mai frecvente la femei. Se manifestă prin slăbiciune a mușchilor proximali (umeri, coapse), atrofie musculară, modificări cutanate caracteristice și, adesea, afectare pulmonară, articulară sau cardiacă.
Din grupul miozitelor fac parte:
- polimiozita
- dermatomiozita (inclusiv forma juvenilă și forma amiopatică)
- sindromul antisintetază
- miopatia necrozantă imun-mediată
- miozita cu corpi de incluziune
- miozita asociată cancerului (paraneoplazică)
- miozita din sindroamele overlap (asociată altor boli de țesut conjunctiv)
Autoanticorpii au un rol central în diagnostic și clasificare. Anticorpii antinucleari (ANA) sunt pozitivi doar la 40–60% dintre pacienți, mult mai rar decât în lupusul eritematos sistemic. Mulți dintre anticorpii specifici miozitei produc pe celulele HEp-2 un aspect citoplasmatic sau nu se văd deloc. De aceea, un ANA negativ nu exclude miozita.
Fiecare anticorp se asociază cu un anumit tablou clinic, cu riscul de boală pulmonară interstițială sau de cancer, cu prognosticul și cu răspunsul la tratament. Un pacient are de regulă un singur anticorp specific miozitei.
Față de profilul standard, varianta extinsă include și anticorpii specifici dermatomiozitei: Mi-2α și Mi-2β separat, TIF1-γ, NXP2, MDA5 și SAE1. TIF1-γ și NXP2 sunt, împreună, prezenți la peste jumătate dintre pacienții cu dermatomiozită la care anticorpii „clasici" lipsesc.
Anticorpii din profil
Anticorpi specifici miozitei (MSA)
Anticorpi antisintetază. Aceștia țintesc aminoacil-ARNt-sintetazele, enzime citoplasmatice care atașează fiecare aminoacid de ARNt-ul propriu. Toți produc sindromul antisintetază. Pe HEp-2 dau un aspect citoplasmatic fin granular. Sindromul antisintetază răspunde moderat la corticoterapie.
| Anticorp | Țintă | Semnificație |
|---|---|---|
| Anti-Jo-1 | histidil-ARNt-sintetaza | Cel mai frecvent (20–40% din polimiozite și dermatomiozite). Poate apărea înaintea simptomelor. Extrem de rar la copii. Dă sindromul antisintetază: miozită (>90%), boală pulmonară interstițială (circa 60%), artrită neerozivă sau tenosinovită (circa 50%), fenomen Raynaud (circa 40%), „mâna mecanicului" (circa 30%), febră (circa 20%). |
| Anti-PL-7 | treonil-ARNt-sintetaza | 3–6% din miozite, mai ales în sindroame overlap (LES, scleroză sistemică, fibroză pulmonară interstițială). |
| Anti-PL-12 | alanil-ARNt-sintetaza | Circa 3% din miozite. Afectarea pulmonară poate domina tabloul. |
| Anti-EJ | glicil-ARNt-sintetaza | Rar. Apare în polimiozită și sindroame overlap. |
| Anti-OJ | izoleucil-ARNt-sintetaza | Foarte rar. Apare în polimiozită și sindroame overlap. |
Dermatomiozita
| Anticorp | Țintă | Semnificație |
|---|---|---|
| Anti-Mi-2α | CHD3 (helicază din familia chromodomain-helicase-DNA-binding), 240 kDa | Circa 20% din dermatomiozite. Aceeași semnificație ca anti-Mi-2 clasic. |
| Anti-Mi-2β | CHD4, 218 kDa, componentă a complexului NuRD (remodelarea nucleozomilor prin deacetilarea histonelor) | Antigenul principal Mi-2. Anti-Mi-2 în general (10–30% din dermatomiozite) definește dermatomiozita clasică: papule Gottron, eritem heliotrop, CK mult crescută, fără afectare pulmonară semnificativă. Formă benignă, cu răspuns bun la corticoterapie. Se asociază cu HLA-DR7. Rar a fost raportată asocierea cu cancer (colon, sân). |
| Anti-TIF1-γ | factorul transcripțional intermediar 1-γ | Circa 15–25% din dermatomiozite, la adult și la copil. Se asociază cu leziuni cutanate extinse și severe. La adult are cea mai puternică asociere cu cancerul, mai ales după 40 de ani. Valoarea predictivă negativă este mare: un rezultat negativ face puțin probabil un cancer asociat, dar nu îl exclude. La copil nu se asociază cu cancer. |
| Anti-NXP2 (MJ) | proteina 2 a matricei nucleare (140 kDa), implicată în apoptoza mediată de p53 | Circa 20–25% din dermatomiozitele juvenile, mai rar la adult. Se asociază cu calcinoza, leziuni cutanate severe, contracturi musculare, slăbiciune severă și disfagie. La adult se asociază cu cancer (sân, uter, pancreas și altele). |
| Anti-MDA5 (CADM-140) | helicaza citoplasmatică MDA5, indusă de interferon, implicată în răspunsul antiviral față de ARN-ul viral | Circa 10–25% din dermatomiozite, mai frecvent în Asia de Est. Marker al dermatomiozitei amiopatice sau hipomiopatice și al bolii pulmonare interstițiale rapid progresive, cu prognostic rezervat. Se asociază și cu ulcerații cutanate, papule palmare și artrită. Feritina crescută semnalează o formă severă. |
| Anti-SAE1 | subunitatea 1 a enzimei activatoare SUMO (sumoilarea proteinelor) | Circa 8% din dermatomiozitele adultului. Leziunile cutanate precedă adesea miozita. Se asociază cu disfagie și manifestări sistemice. Prognostic în general favorabil. |
Miopatia necrozantă imun-mediată
| Anticorp | Țintă | Semnificație |
|---|---|---|
| Anti-SRP | componenta de 54 kDa a particulei de recunoaștere a semnalului (transportul proteinelor spre reticulul endoplasmatic) | Circa 4–5% din miozite. Marker al miopatiei necrozante: slăbiciune proximală severă, simetrică și rapid progresivă, cu dureri musculare și CK foarte crescută. Poate fi afectat și mușchiul cardiac. Răspunde slab la corticoizi și are mortalitate crescută. |
Anticorpi asociați miozitei (MAA)
Anticorpii asociați miozitei nu sunt specifici bolii. Apar și în alte afecțiuni autoimune.
| Anticorp | Țintă | Semnificație |
|---|---|---|
| Anti-PM-Scl100 / Anti-PM-Scl75 | complexul nucleolar PM/Scl (exozom) | Detectați la peste 90% din pacienții cu overlap sclerodermie–polimiozită (scleromiozită), dar numai la circa 8% din toate miozitele și circa 3% din sclerodermii. Prognostic relativ favorabil. Se asociază cu HLA-DR3 și cu ANA cu aspect nucleolar omogen. Laboratorul detectează separat cei doi anticorpi. |
| Anti-Ku | heterodimerul Ku70/Ku80 (protein-kinaza dependentă de ADN, implicată în repararea ADN) | Sindroame overlap sclerodermie–miozită, LES (3–10%), sindrom Sjögren primar, hipertensiune pulmonară. Pe HEp-2 dă aspect nuclear granular (pătat). Frecvența variază după originea etnică. |
Indicații
- Slăbiciune musculară proximală, cu sau fără mialgii, mai ales cu CK, TGO, LDH sau aldolază crescute
- Leziuni cutanate sugestive de dermatomiozită (eritem heliotrop, papule Gottron, eritem periunghial, „mâna mecanicului"), inclusiv fără slăbiciune musculară (suspiciune de dermatomiozită amiopatică)
- Boală pulmonară interstițială fără cauză cunoscută, mai ales rapid progresivă sau asociată cu artrită, fenomen Raynaud sau febră
- Dermatomiozită la adult, pentru stratificarea riscului de cancer asociat
- Dermatomiozită juvenilă
- Suspiciune de sindrom overlap (sclerodermie, LES sau sindrom Sjögren cu miozită)
- Profil miozită standard negativ, cu suspiciune clinică persistentă de dermatomiozită
- ANA cu aspect citoplasmatic sau nucleolar pe HEp-2, sau ANA negativ cu suspiciune clinică de miozită
Recoltare
| Condiții de recoltare | Recoltarea se poate face à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese). |
| Tip probă | Ser |
| Material biologic | Sânge venos recoltat pe eprubetă vidată de 5 mL, cu gel separator (capac roșu-galben) |
| Procesare după recoltare | Centrifugare și separarea serului. Volum minim: 1 mL ser. |
| Proba este stabilă | 14 zile la 2–8 °C. Pe termen lung la −20 °C. Nu se decongelează și recongelează repetat. |
| Motive respingere probă | Probă hemolizată, icterică sau lipemică. Probă contaminată bacterian. |
Metodă
Metoda folosită este imunoblotul (line-blot).
Valori de referință
| Anticorp | Valoare de referință |
|---|---|
| Anti-Mi-2α | Negativ |
| Anti-Mi-2β | Negativ |
| Anti-TIF1-γ | Negativ |
| Anti-MDA5 | Negativ |
| Anti-NXP2 | Negativ |
| Anti-SAE1 | Negativ |
| Anti-Ku | Negativ |
| Anti-PM-Scl100 | Negativ |
| Anti-PM-Scl75 | Negativ |
| Anti-Jo-1 | Negativ |
| Anti-SRP | Negativ |
| Anti-PL-7 | Negativ |
| Anti-PL-12 | Negativ |
| Anti-EJ | Negativ |
| Anti-OJ | Negativ |
Interpretarea rezultatelor
Rezultat pozitiv. Confirmă prezența anticorpului respectiv. Semnificația depinde de anticorp:
- Anti-Jo-1, PL-7, PL-12, EJ, OJ: sindrom antisintetază. Se recomandă evaluare pulmonară (CT de înaltă rezoluție, probe funcționale respiratorii) chiar în absența simptomelor respiratorii.
- Anti-Mi-2α / Mi-2β: dermatomiozită clasică, cu prognostic bun și răspuns bun la corticoterapie.
- Anti-TIF1-γ sau anti-NXP2 la adult: risc crescut de cancer asociat. Se recomandă screening oncologic extins la diagnostic și repetat periodic în primii ani de boală.
- Anti-MDA5: risc de boală pulmonară interstițială rapid progresivă. Necesită evaluare pulmonară promptă și monitorizare atentă.
- Anti-SAE1: dermatomiozită. Se recomandă evaluarea deglutiției.
- Anti-SRP: miopatie necrozantă severă. Se recomandă evaluare cardiacă.
- Anti-PM-Scl, anti-Ku: sindrom overlap cu sclerodermie sau altă boală de țesut conjunctiv.
Rezultat echivoc (+). Prezența anticorpului este incertă. În funcție de contextul clinic, analiza se repetă peste 1–2 luni.
Mai mulți anticorpi specifici pozitivi simultan. Anticorpii specifici miozitei se exclud de regulă reciproc. Pozitivarea a doi sau mai mulți, mai ales cu benzi slabe, ridică suspiciunea unui rezultat fals pozitiv și impune confirmare.
Rezultat negativ. Indică absența anticorpilor testați. Nu exclude o miopatie inflamatorie, deoarece o parte dintre pacienți nu au niciunul dintre anticorpii cunoscuți.
Limite și interferențe
- Rezultatul se interpretează împreună cu tabloul clinic, enzimele musculare (CK, TGO, LDH, aldolază), markerii de inflamație (CRP, VSH), electromiografia, RMN-ul muscular, biopsia musculară și evaluarea pulmonară. Analiza nu pune singură diagnosticul.
- Benzile slabe au specificitate redusă, mai ales pentru anti-TIF1-γ, anti-NXP2, anti-MDA5 și anti-SAE1. Un rezultat slab pozitiv, fără tablou clinic compatibil, trebuie interpretat cu prudență.
- Anti-PM-Scl și anti-Ku sunt lipsiți de specificitate pentru miozită. Apar și în alte afecțiuni ale țesutului conjunctiv.
- Antigenele recombinate pot să nu detecteze anticorpii îndreptați împotriva unor epitopi conformaționali. Aceasta privește mai ales anti-OJ, care pe imunoblot are sensibilitate redusă.
- Corticoterapia și imunosupresia pot scădea titrul anticorpilor. Un rezultat negativ obținut sub tratament trebuie interpretat cu prudență.
Cum decurge
- 1Comanzi online sau vii directPentru analizele cu plata nu e nevoie de programare.
- 2Recoltezi in oricare centru NPAL–V 7:30–16:30 · Sambata 7:30–12:00
- 3Primesti rezultatul in portalValidat de medicul de laborator, cu notificare pe e-mail.