Virusul varicelo-zosterian – anticorpi IgG în LCR și ser (indice anticorpi specifici)

Ce este determinarea VZV IgG în LCR și ser

Testul evidențiază sinteza intratecală de anticorpi anti-VZV, adică producția locală de anticorpi specifici la nivelul sistemului nervos central, prin determinarea simultană a acestora în lichidul cefalorahidian și în ser.

Virusul varicelo-zosterian face parte din familia Herpesviridae și conține un ADN dublu catenar, localizat central și înconjurat de o anvelopă.

VZV produce leziuni veziculare dermice, exprimate clinic ca varicelă — infecție primară — sau herpes zoster — reactivare.

Complicațiile neurologice

Complicațiile varicelei sunt rare și afectează predominant sistemul nervos central și plămânul. Anomaliile neurologice includ ataxia cerebeloasă acută, encefalita, meningita și mielita transversă.

Ataxia cerebeloasă acută

Prevalență de 1 caz la 4.000. Se dezvoltă cel mai adesea în decurs de o săptămână de la debutul exantemului, dar poate apărea și după 21 de zile.

Se manifestă prin febră, vertij, vărsături, ataxie, tulburări de vorbire și nistagmus. La copii constituie de obicei o complicație benignă, care se remite în 2–4 săptămâni.

Encefalita

Complicație mai gravă, însoțită de o mortalitate de 5–20% și de sechele neurologice la 15% dintre supraviețuitori.

Pacienții se prezintă cu cefalee progresivă, febră, vărsături, convulsii și tulburări de conștiență, cu evoluție de minimum două săptămâni.

Meningita

Afectează copiii și adulții tineri și evoluează ca o meningită obișnuită, cu cefalee, febră, redoare de ceafă și fotofobie.

Principiul testului

Sinteza intratecală de anticorpi specifici poate fi observată începând cu săptămâna a doua de la debutul infecției.

Simpla prezență a anticorpilor în LCR nu este concludentă: aceștia pot proveni din sânge, prin difuziune pasivă, mai ales atunci când bariera hematoencefalică este alterată.

Din acest motiv, evaluarea corectă presupune determinarea simultană, în LCR și în ser, a mai multor parametri — celularitate, concentrația totală a IgG, concentrația albuminei — și aplicarea unei funcții hiperbolice care distinge fracțiunile proteice provenite din sânge de cele sintetizate în SNC (diagrama Reiber).

Locul testului în algoritmul diagnostic

Detectarea ADN-ului viral prin PCR din LCR constituie metoda sensibilă pentru diagnosticul rapid al infecțiilor SNC asociate cu VZV.

Demonstrarea producției intratecale de anticorpi specifici reprezintă un element adjuvant, util pentru diagnosticul retrospectiv al acestor infecții — atunci când viremia a dispărut, iar PCR-ul devine negativ.

Recomandări pentru determinare

• diagnosticul sindroamelor neurologice asociate cu VZV
• diagnosticul sclerozei multiple, ca parte a reacției MRZ, împreună cu determinarea benzilor oligoclonale

Creșteri ale sintezei intratecale de anticorpi virus-specifici se întâlnesc și în scleroza multiplă, unde reacția MRZ — răspuns intratecal simultan față de virusurile rujeolic, rubeolic și varicelo-zosterian — are valoare de susținere diagnostică.

Specimen și condiții de recoltare

Se recoltează obligatoriu două probe, în aceeași ședință:

Stabilitate: 7 zile la 2–8°C, atât pentru ser, cât și pentru LCR.

Cauze de respingere: ser hemolizat; plasmă în loc de ser.

Metode: nefelometrie — pentru determinarea albuminei și a anticorpilor IgG totali în ser și LCR; ELISA — pentru determinarea anticorpilor specifici anti-VZV în ser și LCR.

Parametri raportați și valori de referință

Interpretarea rezultatelor

Evaluarea conform diagramei Reiber

Buletinul include interpretarea rezultatelor, cu una dintre următoarele situații:

• barieră hematoencefalică integră, fără sinteză intratecală de IgG
• barieră hematoencefalică integră, cu sinteză intratecală de IgG prezentă
• barieră hematoencefalică alterată, fără sinteză intratecală de IgG
• barieră hematoencefalică alterată, cu sinteză intratecală de IgG prezentă

Indicele anticorpilor specifici (ASI)

Pentru anticorpii IgG, indicele se calculează conform formulei:

ASI = Qspec / QIgG

unde:

• Qspec = coeficientul anticorpilor IgG specifici = anticorpi IgG specifici în LCR / anticorpi IgG specifici în ser
• QIgG = coeficientul anticorpilor IgG totali = IgG în LCR / IgG în ser

Atunci când este necesar (QIgG > Qlim), se aplică corecția pentru sinteza locală de IgG policlonale:

ASI = Qspec / Qlim

Qlim reprezintă fracțiunea anticorpilor IgG din LCR care provin exclusiv din sânge și se calculează, printr-o formulă dedicată, din indicele albuminic individual (QAlb).

Praguri decizionale

Un ASI peste 1,5 indică sinteza intratecală de anticorpi anti-VZV și susține implicarea virusului în tabloul neurologic.

Limite

Sinteza intratecală devine detectabilă abia din a doua săptămână de la debutul infecției, ceea ce face testul inadecvat pentru diagnosticul precoce. În faza acută, investigația de primă intenție rămâne detecția ADN-ului viral prin PCR din LCR.

Un ASI crescut nu este specific pentru infecția activă cu VZV: aceeași modificare apare în scleroza multiplă, ca parte a reacției MRZ. Diferențierea presupune corelarea cu tabloul clinic, cu imagistica cerebrală și cu determinarea simultană a anticorpilor față de virusurile rujeolic și rubeolic.

Rezultatul se interpretează obligatoriu împreună cu celelalte date ale examenului LCR — citologie, proteinorahie, glicorahie — și cu contextul clinic.