Imunoglobulina E totală (IgE) Ce este IgE totală Imunoglobulinele E (IgE) sunt anticorpi care se leagă prin fragmentul…
Genetica
Hipoacuzie (gena-GJB2) – secventiere
Important
Este necesara completarea formularului general de consimtamant pentru teste genetice!
Despre analiza
Hipoacuzie (gena-GJB2) - secventiere
Ce este gena GJB2
Gena GJB2 conține instrucțiunile pentru o proteină numită gap junction beta 2. Proteina face parte din familia conexinelor, de aceea este cunoscută și sub numele de conexina 26. Alte denumiri ale genei sunt CX26, DFNA3, DFNB1 și NSRD1.
Conexinele formează canale de comunicare între celule vecine. Prin ele trec nutrienți, ioni și molecule mici. Canalele formate de conexina 26 transportă în principal ioni de potasiu și anumite molecule mici.
Conexina 26 este prezentă în multe țesuturi, două dintre ele fiind esențiale pentru bolile asociate genei:
- Urechea internă (cohleea): ajută la reciclarea ionilor de potasiu necesari pentru auz și pare să contribuie la maturarea celulelor din cohlee.
- Pielea: se consideră că intervine în creșterea, maturarea și stabilitatea epidermului, stratul exterior al pielii.
De aceea, modificările genei GJB2 pot afecta auzul singur sau auzul împreună cu pielea.
Hipoacuzia nesindromică
Este cea mai frecventă afecțiune legată de GJB2: o pierdere parțială sau totală a auzului, fără alte semne sau simptome asociate. Există două forme:
| DFNB1A | DFNA3A | |
|---|---|---|
| Transmitere | autozomal recesivă: ambele copii ale genei sunt modificate | autozomal dominantă: o singură copie modificată este suficientă |
| Frecvență | cea mai frecventă formă legată de GJB2; aproximativ jumătate din cazurile de hipoacuzie nesindromică autozomal recesivă, cu variații între populații | foarte rară |
| Debut | prelingual (înainte ca copilul să învețe să vorbească), adesea congenital, prezent de la naștere | prelingual sau postlingual (după ce copilul a învățat să vorbească) |
| Evoluție | severitate variabilă, de obicei nu se agravează în timp | adesea se agravează în timp |
| Mecanism | variante cu pierdere de funcție: conexina 26 lipsește sau nu funcționează, iar canalele dintre celule nu se mai formează sau nu mai funcționează corect | proteina anormală împiedică formarea oricărui canal funcțional |
În ambele forme, lipsa canalelor normale modifică disponibilitatea ionilor de potasiu în urechea internă și afectează funcționarea sau supraviețuirea celulelor necesare auzului.
Sindroame care asociază surditatea cu afectarea pielii
Unele variante ale genei GJB2 înlocuiesc un singur aminoacid din proteină. Proteina modificată perturbă funcția conexinei 26 normale și, uneori, și a altor conexine. Rezultatul este afectarea simultană a auzului și a pielii:
| Afecțiune | Manifestări |
|---|---|
| Sindromul Bart-Pumphrey | unghii albe (leuconichie), piele îngroșată pe palme și tălpi (keratodermie palmoplantară), îngroșări asemănătoare negilor pe articulațiile degetelor de la mâini și picioare, hipoacuzie |
| Keratodermia palmoplantară cu surditate | piele anormal de groasă pe palme și tălpi, hipoacuzie |
| Sindromul Vohwinkel | leziuni cutanate, hipoacuzie, benzi strânse de țesut fibros în jurul degetelor, care pot întrerupe circulația și pot duce la amputarea spontană a degetului |
| Sindromul keratită–ihtioză–surditate (KID) | inflamația corneei (keratită), piele uscată și cu scuame (ihtioză), surditate |
| Ihtioza hystrix-like cu surditate (HID) | ihtioză și hipoacuzie, de obicei profundă |
În sindroamele KID și HID, varianta genei face ca celulele să producă canale care pierd continuu ioni. Celulele din piele și din urechea internă sunt afectate și mor, iar de aici apar ihtioza și surditatea. Mecanismul prin care este afectat ochiul în sindromul KID nu este clar. Aceeași variantă poate produce atât KID, cât și HID, motiv pentru care mulți cercetători le consideră o singură afecțiune, KID/HID.
Indicații
Suspiciunea unei afecțiuni asociate genei GJB2:
- hipoacuzie nesindromică, prelinguală sau congenitală (DFNB1A), ori hipoacuzie cu transmitere dominantă (DFNA3A);
- hipoacuzie asociată cu modificări ale pielii, unghiilor sau corneei: sindromul Bart-Pumphrey, keratodermia palmoplantară cu surditate, sindromul Vohwinkel, sindromul KID/HID.
Pregătirea pacientului
Nu este necesară o pregătire specială.
Recoltare
| Probă | Sânge venos integral, recoltat pe EDTA |
| Tub de recoltare | Eprubetă vidată cu EDTA (capac mov/roz) |
| Volum minim | 4 mL sânge |
| Conservare | Refrigerat la 2–8 °C; 2 săptămâni |
Metodă
Secvențierea genei GJB2.
Interpretarea rezultatelor
- Hipoacuzia autozomal recesivă (DFNB1A): diagnosticul genetic presupune variante patogene pe ambele copii ale genei GJB2.
- Hipoacuzia autozomal dominantă (DFNA3A): o singură copie modificată a genei este suficientă.
- Variante cu înlocuirea unui aminoacid: asociate cu sindroamele care combină surditatea cu afectarea pielii (Bart-Pumphrey, keratodermie palmoplantară cu surditate, Vohwinkel, KID/HID).
Pentru detecția deleției sau duplicației genei există și testul de surditate nesindromică (gena GJB2) prin MLPA.
Cum decurge
- 1Comanzi online sau vii directPentru analizele cu plata nu e nevoie de programare.
- 2Recoltezi in oricare centru NPAL–V 7:30–16:30 · Sambata 7:30–12:00
- 3Primesti rezultatul in portalValidat de medicul de laborator, cu notificare pe e-mail.