Imunoglobulina E totală (IgE) Ce este IgE totală Imunoglobulinele E (IgE) sunt anticorpi care se leagă prin fragmentul…
Febra Mediteraneana Familiala -gena MEVF – secventiere
Proba se trimite insotita de formularul de consimtamant de genetica!
Despre analiza
Febra mediteraneană familială (MEFV) – testare genetică (exonii 2, 3, 5 și 10)
Ce este testarea genetică MEFV
Febra mediteraneană familială (FMF) este o boală ereditară produsă de mutații ale genei MEFV. Testul genetic analizează exonii 2, 3, 5 și 10 ai acestei gene. Aici se află majoritatea mutațiilor cunoscute, iar cele mai multe sunt concentrate în exonii 2 și 10.
Ce este febra mediteraneană familială
FMF face parte din grupul bolilor autoinflamatorii. În aceste boli, sistemul imun declanșează inflamație fără o cauză reală, cum ar fi o infecție.
- Atacuri: boala se manifestă prin atacuri bruște de febră, însoțite de inflamația peritoneului, a pleurei sau a articulațiilor.
- Durată: un atac ține de obicei între 12 și 72 de ore și se oprește singur.
- Între atacuri: pacientul se simte bine.
- Debut: primele episoade apar, în cele mai multe cazuri, încă din copilărie.
Cauza genetică
Gena MEFV se află pe cromozomul 16 și conține instrucțiunile pentru o proteină numită pirină. Rolul pirinei este să țină sub control reacția inflamatorie. Când gena este mutantă, inflamația pornește ușor și se oprește greu.
Boala se transmite autozomal recesiv:
- pentru a face boala, o persoană trebuie, de regulă, să moștenească câte o copie mutantă a genei de la fiecare părinte;
- cei care au o singură copie mutantă (purtătorii) sunt, de obicei, sănătoși.
Cine este mai expus
FMF este frecventă în populațiile din jurul Mării Mediterane și din Orientul Mijlociu:
| Populație | Câte persoane au boala | Câți sunt purtători |
|---|---|---|
| Persoane de origine evreiască non-Ashkenazi | 1 din 250–1.000 | 1 din 9 |
| Persoane de origine turcă | 1 din 400–1.000 | 1 din 8–10 |
| Persoane de origine armeană | 1 din 500–1.000 | 1 din 9 |
| Persoane de origine arabă | 1 din 1.000–2.600 | 1 din 9 |
Boala apare și în alte populații, mai rar. Mutații ale genei MEFV au fost identificate inclusiv la pacienți din Europa Centrală și de Sud-Est, printre care și din România.
Cum se manifestă un atac
Febra este prezentă în aproape toate atacurile. Alături de ea pot apărea:
- dureri abdominale puternice, prin inflamația peritoneului, care pot imita o urgență chirurgicală;
- dureri și umflarea unei articulații, de obicei o articulație mare a piciorului;
- durere în piept, prin inflamația pleurei sau, mai rar, a pericardului;
- o erupție roșie pe gambe și glezne, asemănătoare erizipelului;
- umflarea scrotului, la băieți.
În timpul atacului, analizele arată inflamație:
- proteina C reactivă și VSH crescute;
- leucocite și trombocite crescute pe hemoleucogramă;
- amiloid seric A (SAA) crescut;
- fibrinogen crescut.
Complicația cea mai gravă: amiloidoza AA
Dacă boala nu este tratată, inflamația repetată duce la depunerea unei proteine anormale (amiloid AA) în organe, mai ales în rinichi (peste 90% din cazuri).
- Primul semn este pierderea de proteine prin urină, vizibilă pe examenul de urină.
- Netratată, amiloidoza poate evolua spre insuficiență renală.
Tratamentul cu colchicină și cu inhibitori de IL-1 a redus mult frecvența acestei complicații.
Mutațiile genei MEFV
| Mutație | Ce înseamnă |
|---|---|
| M694V (exon 10) | Cea mai frecventă mutație în populațiile cu risc. Persoanele care o au pe ambele copii ale genei fac de regulă forma severă și au risc mai mare de amiloidoză. |
| M680I, M694I, V726A (exon 10) | Mutații frecvente, cauzatoare de boală. V726A se asociază cu forme mai ușoare. |
| E148Q (exon 2) | Foarte frecventă și la persoane sănătoase. Este considerată adesea o variantă cu semnificație incertă. |
| K695R, P369S, R408Q | Printre cele mai des întâlnite la pacienții din Europa Centrală și de Sud-Est. |
Exon 10 față de exon 2:
- Exon 10: boala începe mai devreme (în medie la 8 ani, față de 19,5 ani) și apare mai des la mai mulți membri ai familiei.
- Exon 2: forme mai des atipice, cu dureri articulare și musculare.
- Ambele grupuri răspund bine la colchicină.
Tratament
- Colchicina este tratamentul de bază. Se începe imediat ce medicul pune diagnosticul clinic și previne atât atacurile, cât și amiloidoza.
- Răspunsul la colchicină susține, la rândul lui, diagnosticul.
- În sarcină și alăptare, colchicina se continuă.
- Dacă doza maximă tolerată nu este suficientă, se adaugă medicamente care blochează interleukina 1 (IL-1).
Indicații
- Episoade repetate de febră de 1–3 zile, cu dureri abdominale, toracice sau articulare și markeri de inflamație crescuți în timpul atacului (CRP, VSH).
- Orice suspiciune clinică de FMF. Recomandările EULAR/PReS din 2024 indică testarea genetică la toți acești pacienți.
- Rudele unui pacient cu mutații MEFV cunoscute.
- Amiloidoză AA renală fără o cauză evidentă.
- Persoane cu simptome sugestive din populațiile cu risc crescut (origine evreiască non-Ashkenazi, turcă, armeană, arabă).
- Febră periodică neexplicată, ca prim pas înaintea unui panel genetic pentru sindroame febrile.
Pregătirea pacientului
- À jeun: nu este necesar.
- Consimțământ: se completează formularul de consimțământ informat pentru testare genetică, semnat de pacient și de medicul care recomandă testul.
Recoltare
| Probă | Sânge venos integral |
| Tub de recoltare | Eprubetă vidată cu EDTA (capac mov) |
| Volum minim | 6 mL sânge |
| Conservare | 2–8 °C (frigider); nu se congelează |
Metodă
Secvențierea ADN a exonilor 2, 3, 5 și 10 ai genei MEFV.
Valori de referință
Rezultatul nu are interval de referință. Buletinul cuprinde:
- variantele identificate în exonii analizați;
- genotipul: homozigot, heterozigot sau heterozigot compus;
- clasificarea fiecărei variante: patogenă, probabil patogenă sau cu semnificație incertă.
Interpretarea rezultatelor
| Rezultat | Ce înseamnă |
|---|---|
| Două variante patogene (aceeași mutație pe ambele copii ale genei sau două mutații diferite) + simptome sugestive | Confirmă febra mediteraneană familială |
| O singură variantă patogenă | Persoana este purtătoare. Unii pacienți cu o singură mutație au totuși boala; în acest caz diagnosticul se pune clinic. |
| Variante cu semnificație incertă (de exemplu E148Q) | Se interpretează cu prudență, împreună cu simptomele și istoricul familial |
| Nicio variantă în exonii analizați | Nu exclude boala. Diagnosticul rămâne clinic și se pot căuta alte sindroame febrile periodice. |
Genotipul ajută și la estimarea severității:
- două copii ale mutației M694V se asociază cu forme severe și risc mai mare de amiloidoză;
- V726A se asociază cu forme mai ușoare.
Limite și interferențe
- Acoperire: testul analizează doar exonii 2, 3, 5 și 10. Variantele din ceilalți exoni ai genei MEFV nu sunt detectate.
- Deleții și duplicații mari: secvențierea nu le detectează.
- Variante frecvente: unele variante, precum E148Q, apar des și la persoane sănătoase. Prezența lor nu înseamnă automat boală.
- Diagnosticul: diagnosticul de FMF este în primul rând clinic. Testul genetic îl susține, dar nu îl înlocuiește.
- Interpretare: rezultatul trebuie interpretat de un medic specialist (reumatolog, genetician, pediatru), de preferat cu consiliere genetică.
Bibliografie
- Familial Mediterranean Fever. GeneReviews®. University of Washington, Seattle; NCBI Bookshelf. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1227/
- EULAR/PReS endorsed recommendations for the management of familial Mediterranean fever (FMF): 2024 update. Annals of the Rheumatic Diseases, 2025. https://ard.eular.org/article/S0003-4967(25)00084-6/fulltext
- Impact of MEFV gene variants on clinical presentation in Familial Mediterranean Fever: A focus on Exon 2 mutations. Reumatología Clínica, 2025. https://www.reumatologiaclinica.org/en-impact-mefv-gene-variants-on-articulo-S1699258X25002414
- MEFV gene mutations in central and south-eastern European countries (PReS-FINAL-2209). Pediatric Rheumatology, 2013. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4045822/
- The Prototype of Hereditary Periodic Fevers: Familial Mediterranean Fever. IntechOpen. https://www.intechopen.com/chapters/39741
Cum decurge
- 1Comanzi online sau vii directPentru analizele cu plata nu e nevoie de programare.
- 2Recoltezi in oricare centru NPAL–V 7:30–16:30 · Sambata 7:30–12:00
- 3Primesti rezultatul in portalValidat de medicul de laborator, cu notificare pe e-mail.
