Factorul XII al coagularii

Factorul XII al coagulării

Ce este factorul XII al coagulării

Factorul XII (factorul Hageman) este o glicoproteină produsă în ficat. Are un timp de înjumătățire de aproximativ 40–50 de ore.

Sistemul de activare de contact

Factorul XII formează sistemul de activare de contact, împreună cu:

• prekalicreina;
• kininogenul cu greutate moleculară mare.

În eprubetă, factorul XII se activează când vine în contact cu suprafețe încărcate negativ. Acești factori sunt necesari pentru formarea cheagului la testul APTT. De aceea, deficitul lor prelungește APTT.

În organism, coagularea pornește pe alte căi, care ocolesc activarea de contact. De aceea, deficitul de factor XII nu produce sângerări.

Sistemul kalicreină–kinine nu are rol în pornirea coagulării. Este important pentru:

• reglarea tensiunii arteriale, prin echilibrarea sistemului renină–angiotensină;
• fibrinoliză (dizolvarea cheagului).

Deficitul de factor XII

Deficitul de factor XII este cea mai frecventă cauză de APTT prelungit la o persoană fără istoric de sângerare, după ce s-a exclus anticoagulantul lupic.

Deficitul dobândit poate apărea în:

• boli hepatice;
• sindrom nefrotic;
• leucemie granulocitară cronică.

Situații în care factorul XII se modifică

Factorul XII poate crește sau scădea în:

• septicemie;
• boală coronariană;
• tromboliză medicamentoasă;
• boli inflamatorii intestinale;
• sarcină;
• acidoză lactică;
• dializă;
• angioedem.

Factorul XII și angioedemul ereditar

Există o formă de angioedem ereditar cu inhibitor de C1 normal, produsă de mutații ale genei F12 (HAE-FXII). Aceste mutații nu scad factorul XII, ci îl fac să se activeze mai ușor.

• Cine e afectat: boala apare mai ales la femei.
• Ce o declanșează: adesea estrogenii (sarcină, anticoncepționale cu estrogen).
• Manifestări: umflături ale extremităților, feței, buzelor, limbii, laringelui și crize abdominale.
• Diagnostic: inhibitorul de C1 este normal, iar diagnosticul se pune prin testare genetică, nu prin dozarea activității factorului XII.

Indicații

• APTT prelungit fără sângerări în istoric.
• Confirmarea deficitului de factor XII, congenital sau dobândit.
• Evaluarea unui APTT prelungit înainte de o intervenție chirurgicală, la o persoană fără tendință de sângerare.

Pregătirea pacientului

• À jeun (pe nemâncate).
• Tratament anticoagulant: poate modifica rezultatul. Dacă medicul decide oprirea:
  • anticoagulantele antivitamină K (acenocumarol, warfarină) se opresc cu aproximativ 2 săptămâni înainte;
  • heparina și anticoagulantele orale directe se opresc cu aproximativ 2–3 zile înainte.

  Tratamentul se oprește doar cu acordul medicului curant.

• Cateter: nu se recoltează de pe un cateter heparinizat.

Recoltare

Important: plasma se separă imediat după centrifugare și se congelează; probele recoltate în afara laboratorului se transportă congelate.

Metodă

Metodă coagulometrică. Se măsoară timpul de coagulare al probei în prezența cefalinei cu activator și a unei plasme care conține în exces toți factorii coagulării, cu excepția factorului XII.

Valori de referință

La nou-născut și sugar, factorul XII este fiziologic mai mic. Poate ajunge la nivelul adultului abia după vârsta de 6 luni.

Interpretarea rezultatelor

• APTT prelungit cu factor XII scăzut, la o persoană fără sângerări: explică prelungirea APTT.
• APTT prelungit cu factor XII normal: se caută alte cauze:
  • anticoagulantul lupic;
  • deficitul altor factori (VIII, IX, XI);
  • tratamentul cu heparină.

Limite și interferențe

• Inhibitorii de trombină (hirudină, argatroban, dabigatran) și inhibitorii direcți ai factorului Xa (rivaroxaban, apixaban, edoxaban) pot da valori fals scăzute.
• Anticoagulantul lupic și heparina pot influența rezultatul.
• Nou-născuți și sugari: valorile mici sunt fiziologice și trebuie interpretate față de vârstă.
• Angioedemul ereditar cu mutație F12 nu se diagnostichează prin această analiză.