Creatinkinaza – izoenzime

Creatinkinaza (CK) – izoenzime (CK-MM, CK-MB, CK-BB)

Ce sunt izoenzimele creatinkinazei

Creatinkinaza (CK) este o enzimă prezentă în concentrații mari în citoplasma celulelor din mușchii scheletici și din miocard. În creier se găsește în concentrații mult mai mici. Valoarea totală se măsoară prin analiza CK (creatinkinaza).

Formele CK. Molecula are o structură dimerică și există sub patru forme:

• izoenzima mitocondrială;
• trei izoenzime citosolice:
  • CK-MM (CK3), „musculară”;
  • CK-MB (CK2), „miocardică”;
  • CK-BB (CK1), „cerebrală”.

Unde se găsesc izoenzimele:

• în mușchii scheletici se găsește aproape exclusiv CK-MM;
• în miocard se găsesc CK-MM și CK-MB;
• în creier, tubul digestiv și tractul urogenital predomină CK-BB.

La persoanele sănătoase, CK din sânge este aproape în întregime CK-MM.

Ce face testul. Testul separă izoenzimele prin electroforeză. Astfel arată din ce țesut provine o creștere a CK totale și permite depistarea macro-CK.

Macro-CK este o formă de CK cu moleculă mare. Ea poate crește fals rezultatul CK totale, fără să existe o leziune musculară. Există două tipuri:

• macro-CK de tip 1 este un complex între CK și un anticorp: de obicei CK-BB cu IgG, mai rar CK-MM cu IgA.
  • Poate apărea în hipotiroidie, boli autoimune, miozite, cancere și boli cardiovasculare, dar și la persoane sănătoase.
  • Este mai frecventă la femei și după vârsta de 70 de ani.
  • Poate da rezultate fals crescute ale CK-MB la unele metode imunochimice.
• macro-CK de tip 2 provine din CK mitocondrială și migrează în apropierea benzii CK-MM.
  • Apare mai ales la adulți cu boli severe: cancere, boli hepatice, hipoxie tisulară.
  • În general, indică un prognostic rezervat, cu excepția copiilor.

Când se suspectează macro-CK. Macro-CK se suspectează atunci când CK totală este persistent crescută, cu valori relativ constante, la un pacient fără simptome care să explice creșterea.

Indicații

• Diagnosticul afecțiunilor musculare, împreună cu aldolaza și cu CK totală.
• Investigarea unei CK totale crescute fără o cauză clară, mai ales pentru depistarea macro-CK.
• Stabilirea originii unei creșteri a CK (musculară, cardiacă, cerebrală).

Pregătirea pacientului

• Recoltarea se poate face à jeun (pe nemâncate) sau după masă.
• Înainte de recoltare nu se face efort fizic.

Recoltare

Metodă

Electroforeză.

Valori de referință

Transformarea unităților de măsură: 1 µkat/L (µmol/s·L) = 60 U/L.

Interpretarea rezultatelor

CK-MB. În infarctul miocardic acut, CK-MB începe să crească la 4–8 ore de la debut și atinge maximul după 15–24 de ore. Pentru diagnosticul infarctului se folosește însă în prezent troponina hipersensibilă, care a înlocuit în mare măsură CK și CK-MB. Leziunea miocardică nu se diagnostichează doar pe baza CK-MB.

CK-MB poate fi crescută și fără infarct, în:

• miocardite și cardiomiopatii;
• rabdomioliza extinsă;
• traumatisme musculare și intervenții chirurgicale;
• distrofia musculară Duchenne și polimiozite;
• hipertermia malignă;
• la maratoniști și la sportivii cu masă musculară mare.

În aceste situații, CK-MB nu are de obicei creșterea și scăderea rapidă caracteristice infarctului.

CK-MM. Este forma normală din sânge. Crește în afecțiunile care cresc CK totală, în special în leziunile mușchilor scheletici.

CK-BB. Apare rar în sânge. Poate crește în:

• unele cancere (de exemplu, adenocarcinoame de prostată, sân, plămân, colon);
• leziuni cerebrale, accident vascular cerebral, intervenții chirurgicale pe creier;
• șoc sever sau hipotermie;
• infarct intestinal;
• la nou-născuți.

Folosirea CK-BB ca marker tumoral necesită investigații suplimentare.

Macro-CK. Prezența ei explică o CK totală crescută fără o leziune musculară corespunzătoare:

• macro-CK de tip 1 este adesea fără importanță clinică, dar poate fi asociată cu boli autoimune sau miozite;
• macro-CK de tip 2 apare mai ales la adulți cu boli severe.

Limite și interferențe

• Creșteri ale CK totale fără creșterea CK-MB pot produce: efortul fizic susținut, ridicarea de greutăți, mixedemul (hipotiroidia severă), crizele epileptice, traumatismele, injecțiile intramusculare și travaliul.
• CK totală foarte scăzută. Determinarea izoenzimelor nu se face de rutină dacă CK totală este scăzută. La vârstnicii cu masă musculară redusă poate fi totuși utilă.
• Rezultatul izolat. Un singur rezultat poate induce în eroare. Se interpretează împreună cu CK totală, cu tabloul clinic și, la nevoie, cu determinări repetate.
• Medicamentele pot modifica CK, în special statinele și alte medicamente care pot produce leziuni musculare.
• Hemoliza poate crește fals rezultatul.

Bibliografie:

1. Labcorp. Creatine Kinase (CK), Total Plus Isoenzymes (test 002154). Test Menu.
2. Mayo Clinic Laboratories. Creatine Kinase (CK), Serum (test CK). Test Catalog.