BRCA1, BRCA2 – secventiere NGS si MLPA

Testare genetică BRCA1/BRCA2 (mutații germinale, NGS + MLPA)

Ce este testarea BRCA1/BRCA2

BRCA1 și BRCA2 sunt gene supresoare tumorale. Ele produc proteine care participă la repararea ADN-ului. O variantă patogenă (mutație) moștenită într-una dintre aceste gene crește mult riscul de apariție a unor cancere, în special de sân și de ovar. Această predispoziție se numește sindromul ereditar de cancer de sân și ovar (HBOC, hereditary breast and ovarian cancer).

Cât de frecvente sunt variantele patogene:

• în populația generală, între aproximativ 1 la 100–200 și 1 la 400 de persoane, după diferite surse;
• la persoanele de origine evreiască ashkenază sunt mai frecvente, aproximativ 1 la 40. Trei variante „fondatoare” (două în BRCA1 și una în BRCA2) reprezintă aproape toate variantele patogene din această populație.

Riscurile estimate de cancer la purtătorii de variante patogene, față de populația generală:

Cifrele provin din studii diferite. Într-un studiu mare, riscul cumulat până la 80 de ani a fost:

• pentru cancerul de sân: 72% la BRCA1 și 69% la BRCA2;
• pentru cancerul ovarian: 44% la BRCA1 și 17% la BRCA2.

Transmiterea. Variantele se transmit autozomal dominant. Fiecare copil și fiecare frate sau soră a unui purtător are un risc de 50% să moștenească varianta. Nu toți purtătorii fac cancer, deoarece penetranța este incompletă.

Mai multe informații găsiți în articolul despre BRCA1 și BRCA2 – cancer ereditar de sân și ovar.

Ce analizează testul:

• secvențierea de nouă generație (NGS) a ambelor gene. Ea detectează majoritatea variantelor patogene: aproximativ 87–89% în BRCA1 și 97–98% în BRCA2;
• analiza MLPA, care detectează delețiile și duplicațiile mari, adică restul variantelor.

Indicații

Testarea se face la recomandarea medicului, de preferat după consiliere genetică. Este indicată, de exemplu, la persoanele cu:

• cancer de sân diagnosticat la 50 de ani sau mai devreme;
• cancer ovarian, la orice vârstă;
• cancer de sân la bărbați, cancer pancreatic sau cancer de prostată metastatic ori cu risc mare;
• istoric familial de cancer de sân, ovar, pancreas sau prostată;
• ambele tipuri de cancer (sân și ovar) la aceeași persoană;
• origine evreiască ashkenază;
• o rudă cu o variantă patogenă BRCA cunoscută. În acest caz se poate testa țintit doar varianta din familie, de exemplu prin analiza unei mutații familiale BRCA2.

Cine se testează primul. De preferat, primul testat din familie este o persoană deja afectată, de exemplu cu cancer de sân la vârstă tânără sau cu cancer ovarian. Dacă la ea se găsește o variantă, rudele pot fi testate țintit.

Copiii. Testarea copiilor sub 18 ani nu este recomandată.

Tratamentul. Rezultatul poate influența alegerea tratamentului. Inhibitorii PARP (olaparib, rucaparib, niraparib, talazoparib) sunt aprobați pentru anumite cancere asociate variantelor BRCA: de sân, ovar, prostată și pancreas.

Pregătirea pacientului

• Nu este necesară o pregătire specială.
• Testarea se face numai după semnarea consimțământului informat.

Recoltare

Metodă

Secvențiere de nouă generație (NGS) și analiza MLPA (Multiplex Ligation-dependent Probe Amplification) pentru genele BRCA1 și BRCA2.

Valori de referință

Nu a fost identificată nicio variantă patogenă sau probabil patogenă în genele BRCA1 și BRCA2.

Interpretarea rezultatelor

Variantele identificate sunt clasificate după criteriile ACMG. Se raportează doar variantele din clasele 5 (patogene), 4 (probabil patogene) și 3 (cu semnificație incertă, VUS).

Rezultat pozitiv: variantă patogenă (clasa 5) sau probabil patogenă (clasa 4). O variantă „probabil patogenă” înseamnă o certitudine de peste 90% că varianta produce boala. În practică, este tratată la fel ca una patogenă. Rezultatul confirmă predispoziția ereditară și se discută cu medicul genetician și cu medicul oncolog sau ginecolog. Opțiunile includ:

• Supraveghere mamară intensivă, bazată pe RMN mamar anual, începând de la 25–30 de ani.
  • De la 30 de ani se poate asocia mamografia anuală.
  • Vârsta de început și ritmul controalelor diferă între ghiduri și se stabilesc de medic.
• Mastectomia bilaterală de reducere a riscului. Este metoda cea mai eficientă și reduce riscul de cancer de sân cu aproximativ 90%.
• Salpingo-ovarectomia de reducere a riscului (îndepărtarea trompelor și a ovarelor), după încheierea planurilor de sarcină.
  • Este recomandată la 35–40 de ani la purtătoarele BRCA1 și la 40–45 de ani la purtătoarele BRCA2.
  • Reduce riscul de cancer ovarian, tubar și peritoneal cu aproximativ 80%.
  • A redus mortalitatea de orice cauză cu 77%.
  • Este singura intervenție dovedită că scade mortalitatea prin cancer ovarian.
• Prevenția cu medicamente. Tamoxifenul poate fi luat în considerare.
  • La purtătoarele BRCA2 a redus riscul de cancer de sân cu aproximativ 62%.
  • La purtătoarele BRCA1 nu s-a dovedit un efect.
  • La purtătoarele deja diagnosticate cu cancer de sân, a redus riscul de cancer la sânul opus cu 50–69%.
• Testarea rudelor pentru varianta identificată, de exemplu prin analiza unei mutații familiale BRCA2.

Screeningul ovarian. Ecografia transvaginală și dozarea CA 125 nu s-au dovedit eficiente pentru depistarea precoce a cancerului ovarian și nu înlocuiesc chirurgia de reducere a riscului. Medicul le poate recomanda temporar, până la intervenție.

Supravegherea la bărbații purtători:

• examen clinic al sânilor, anual, de la 35 de ani;
• la purtătorii BRCA2, PSA anual, de la 40 de ani.

Screeningul pancreatic. RMN sau ecoendoscopie, anual, de la 50 de ani. Poate fi luat în considerare doar dacă în familie există cazuri de cancer pancreatic. Se face în centre specializate.

Rezultat negativ. Nu a fost identificată nicio variantă patogenă. Semnificația depinde de situație:

• dacă în familie există o variantă cunoscută, iar persoana testată nu a moștenit-o, riscul ei este, de regulă, cel al populației generale. Poate rămâne totuși crescut din alte motive familiale;
• dacă în familie nu există o variantă cunoscută, un rezultat negativ nu exclude complet riscul ereditar. Riscul se evaluează în continuare pe baza istoricului familial. Pot fi implicate alte gene, care se pot analiza, de exemplu, printr-un panel de 18 gene pentru cancerul de sân, ovar și endometru.

Variantă cu semnificație incertă (VUS, clasa 3). Datele actuale nu permit încadrarea variantei ca patogenă sau benignă. Rezultatul nu confirmă și nu exclude predispoziția. Deciziile medicale se iau pe baza istoricului familial, nu pe baza variantei. Cele mai multe variante VUS sunt reclasificate în timp ca benigne. Variantele se reevaluează periodic, pe baza noilor date științifice.

Limite și interferențe

• Testul analizează doar genele BRCA1 și BRCA2. Nu detectează variante în alte gene asociate cu cancerul de sân sau ovar. Acestea se pot analiza printr-un panel de 18 gene pentru cancerul de sân, ovar și endometru.
• Nu pot fi identificate variantele structurale echilibrate (translocații, inversii) în genele BRCA1 și BRCA2.
• Variantele de tip inserție-deleție cu dimensiuni între 21 de perechi de baze și un exon pot să nu fie detectate.
• MLPA detectează doar delețiile și duplicațiile din regiunile vizate de sondele folosite.
• Unele variații ale numărului de copii pot fi de origine somatică (tumorală) sau pot ține de deleții ori duplicații cromozomiale extinse.
• Clasificarea variantelor se face după cunoștințele de la momentul analizei și se poate modifica în timp.

Bibliografie:

1. Petrucelli N, Daly MB, Pal T. BRCA1- and BRCA2-Associated Hereditary Breast and Ovarian Cancer. În: Adam MP et al., editori. GeneReviews®. Seattle (WA): University of Washington, Seattle; 1998 (revizuit 25 martie 2026).
2. Sessa C, Balmaña J, Bober SL, et al. Risk reduction and screening of cancer in hereditary breast-ovarian cancer syndromes: ESMO Clinical Practice Guideline. Ann Oncol. 2023;34(1):33–47. doi:10.1016/j.annonc.2022.10.004
3. American College of Obstetricians and Gynecologists. Hereditary Breast and Ovarian Cancer Syndrome. ACOG Practice Bulletin No. 182. Obstet Gynecol. 2017;130(3):e110–e126.
4. Kuchenbaecker KB, Hopper JL, Barnes DR, et al. Risks of Breast, Ovarian, and Contralateral Breast Cancer for BRCA1 and BRCA2 Mutation Carriers. JAMA. 2017;317(23):2402–2416. doi:10.1001/jama.2017.7112
5. Richards S, Aziz N, Bale S, et al. Standards and guidelines for the interpretation of sequence variants: a joint consensus recommendation of the American College of Medical Genetics and Genomics and the Association for Molecular Pathology. Genet Med. 2015;17(5):405–424. doi:10.1038/gim.2015.30
6. National Cancer Institute (NCI). BRCA Gene Changes: Cancer Risk and Genetic Testing. Fact sheet, revizuit 19 iulie 2024.