Vitamina B2 (riboflavină)

Informații generale

Vitamina B2, cunoscută și sub denumirea de riboflavină, se prezintă sub forma a două coenzime — mononucleotid-flavinică (FMN) și dinucleotid-adenin-flavinică (FAD) — care participă la reacții importante de oxido-reducere.

Surse alimentare: lapte și produse lactate, carne de vită, carne de pui, pește, legume verzi (broccoli, sparanghel), cereale integrale, pâine îmbogățită cu riboflavină.

Absorbția se realizează la nivelul jejunului.

Semnificație clinică

Alimentația obișnuită asigură, în general, un aport suficient de riboflavină, motiv pentru care efectele unui deficit sever nu sunt cunoscute.

Deficitul moderat este frecvent întâlnit, fără a ridica probleme medicale importante. Se poate asocia cu deficitul de tiamină și de niacină.

Deficitul prelungit (ariboflavinoza) se manifestă prin:

• stomatită angulară
• cheilită
• glosită
• dermatită seboreică
• anemie normocitară
• cheratită

Cheratita reprezintă manifestarea cea mai problematică, prin riscul de opacifieri și ulcerații corneene. La copii, deficitul poate conduce la retard de creștere.

Nu sunt cunoscute cazuri de intoxicație cu vitamina B2, datorită excreției urinare rapide a excesului.

Recomandări pentru determinare

Persoane care prezintă semne de ariboflavinoză.

Protecția față de lumină este obligatorie: riboflavina este fotosensibilă, iar expunerea probei determină degradarea acesteia, cu rezultate fals scăzute.

Valori de referință

180 – 295 μg/L

Interpretarea rezultatelor

Concentrațiile scăzute indică o carență alimentară de riboflavină.

Rezultatul se interpretează în corelație cu tabloul clinic. Dat fiind că deficitul de riboflavină se asociază frecvent cu cel de tiamină și niacină, evidențierea unei carențe justifică evaluarea statusului și pentru celelalte vitamine din grupul B.

Limite și interferențe

Expunerea probei la lumină degradează riboflavina și generează rezultate fals scăzute.

Suplimentarea recentă cu preparate de vitamine din complexul B modifică rezultatul; se recomandă comunicarea acesteia la momentul recoltării.

Hemoliza și decongelarea probei fac determinarea neinterpretabilă.