Virusul encefalitei de căpușă (TBEV) – ARN

Informații generale

Encefalita transmisă de căpușe (TBE) este o infecție virală a sistemului nervos central, prezentă în Europa și în mai multe regiuni din Asia. Agentul etiologic este virusul encefalitei de căpușă (TBEV), din familia Flaviviridae, genul Flavivirus.

Boala este cauzată de trei subtipuri virale: european, siberian și al Orientului Îndepărtat.

Deși există vaccin, incidența a crescut în ultimele decenii, TBE reprezentând o problemă de sănătate publică în aproape toate țările endemice din Europa și Asia.

Patogenie

După mușcătura unei căpușe infectate are loc replicarea locală a virusului. Se presupune că celulele dendritice cutanate — celulele Langerhans — sunt primele implicate în replicarea virală și în transportul virusului către ganglionii limfatici locali.

Din această zonă, TBEV diseminează în țesuturile extraneurale, în special splină, ficat și măduvă osoasă, unde multiplicarea ulterioară menține viremia timp de câteva zile. În cursul fazei viremice — care corespunde clinic primei faze a bolii — virusul ajunge la creier, mecanismul exact prin care traversează bariera hematoencefalică rămânând necunoscut.

Structura genomului. TBEV codifică o singură poliproteină, scindată co- și post-translațional în trei proteine structurale și șapte nestructurale. Dintre acestea, NS5 conține un domeniu ARN-polimerază ARN-dependentă (RdRp), foarte bine conservat, responsabil de replicarea genomului — regiune care constituie ținta detecției moleculare.

Manifestări clinice

Majoritatea infecțiilor — între 70% și 98% — sunt asimptomatice.

La 75% dintre pacienții cu encefalită determinată de subtipul european, boala are o evoluție tipic bifazică.

Prima fază urmează unei perioade de incubație de aproximativ 8 zile, cu un interval de 2–28 de zile de la mușcătura de căpușă, și corespunde viremiei. Se caracterizează prin simptome nespecifice: febră, oboseală, stare generală alterată, cefalee și mialgii, frecvent asociate cu leucopenie sau trombocitopenie.

Urmează o ameliorare a stării generale sau chiar un interval asimptomatic de aproximativ o săptămână.

A doua fază se manifestă prin afectare neurologică:

Recomandări pentru determinare

Evaluarea pacienților care prezintă febră, mialgii, cefalee, greață și alte simptome nespecifice, cu antecedente sau suspiciune de contact cu căpușe.

Interpretarea rezultatelor

Rezultatul se raportează calitativ: pozitiv sau negativ.

Momentul recoltării determină însă valoarea testului. Detecția ARN viral este posibilă în special în prima fază a bolii, corespunzătoare viremiei, când tabloul clinic este nespecific.

În a doua fază, odată cu instalarea manifestărilor neurologice, viremia a dispărut de regulă, iar un rezultat negativ nu exclude diagnosticul. În această etapă, confirmarea se bazează pe serologie — anticorpi IgM și IgG specifici, în ser și în LCR.

Un rezultat pozitiv confirmă infecția și impune evaluare neurologică de specialitate.

Limite

Testul molecular are utilitate limitată în faza neurologică a bolii, când majoritatea pacienților se prezintă la medic — paradoxul diagnostic al acestei infecții. Din acest motiv, RT-PCR și serologia sunt metode complementare, nu alternative.

Un rezultat negativ nu exclude encefalita de căpușă și necesită completare cu determinări serologice.

Vaccinarea anti-TBE nu influențează rezultatul testului molecular, spre deosebire de serologie, unde interpretarea trebuie să țină cont de statusul vaccinal.

Reactivitatea încrucișată cu alte flavivirusuri nu afectează metoda moleculară, aceasta fiind specifică pentru secvențele TBEV.