PIVKA II (des-gamma-carboxiprotrombina) (marker hepatic)

PIVKA II (des-gamma-carboxiprotrombina) (marker hepatic)

Ce este PIVKA II

PIVKA II (Protein Induced by Vitamin K Absence or Antagonist-II), numită și des-gamma-carboxiprotrombină (DCP), este o formă anormală, nefuncțională, a protrombinei (factorul II al coagulării).

Formarea protrombinei normale:

• protrombina este sintetizată în ficat;
• pentru a deveni funcțională, 10 resturi de acid glutamic din moleculă sunt transformate în acid gamma-carboxiglutamic, sub acțiunea enzimei gamma-glutamil-carboxilază, dependentă de vitamina K;
• numai protrombina carboxilată poate lega calciul și participa la coagulare.

PIVKA II apare când această carboxilare este incompletă, prin:

• deficit de vitamina K sau tratament cu antagoniști ai vitaminei K (warfarină, acenocumarol);
• producția tumorală în carcinomul hepatocelular (CHC): celulele tumorale sintetizează protrombină anormală, independent de statusul vitaminei K, prin defecte ale mecanismului de carboxilare.

Datorită acestui ultim mecanism, PIVKA II este un marker tumoral al carcinomului hepatocelular, complementar alfa-fetoproteinei (AFP).

Carcinomul hepatocelular

Carcinomul hepatocelular este cea mai frecventă tumoră malignă primitivă a ficatului. Apare în peste 80% din cazuri pe fondul unei boli hepatice cronice:

• ciroză hepatică de orice cauză;
• hepatite cronice virale B și C;
• boală hepatică alcoolică;
• boală hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice;
• hemocromatoză.

Pacienții cu ciroză sau cu hepatită cronică B au indicație de supraveghere ecografică la 6 luni, eventual asociată cu markeri serici, pentru depistarea precoce a CHC, când tratamentul curativ este încă posibil.

Semnificație clinică

Valoarea PIVKA II în CHC:

• 25–50% dintre pacienții cu CHC au valori normale, deci o valoare normală nu exclude diagnosticul;
• PIVKA II și AFP sunt markeri independenți: o parte dintre tumorile AFP-negative sunt PIVKA II-pozitive, și invers;
• valorile crescute se asociază cu tumori mai mari, invazie vasculară portală, grad de diferențiere redus și prognostic mai rezervat.

Combinarea markerilor crește sensibilitatea. Într-un studiu prospectiv, sensibilitatea individuală a fost:

• AFP: 68%;
• AFP-L3 (fracțiunea AFP legată de lectină):** 62%;
• PIVKA II: 73%;
• toți trei markerii combinați: 86%.

Scorul GALAD combină vârsta, sexul (Gender), AFP-L3, AFP și DCP (PIVKA II) și are o sensibilitate mai mare pentru depistarea precoce a CHC decât fiecare marker în parte sau decât markerii folosiți combinat, fără celelalte variabile.

Alte cauze de PIVKA II crescut:

• deficitul de vitamina K: malabsorbție, icter obstructiv (prin lipsa absorbției vitaminelor liposolubile), nutriție parenterală, alimentație deficitară;
• tratamentul cu antagoniști ai vitaminei K (warfarină, acenocumarol);
• antibiotice cu spectru larg, prin distrugerea florei intestinale producătoare de vitamina K (în special unele cefalosporine);
• boala hepatică alcoolică și ciroza avansată, mai rar.

Indicații

• evaluarea riscului de carcinom hepatocelular la pacienții cu boli hepatice cronice (ciroză, hepatită cronică B sau C), împreună cu AFP, AFP-L3 și ecografia;
• diagnosticul CHC, în special la pacienții cu AFP normal;
• calculul scorului GALAD;
• evaluarea prognosticului la pacienții diagnosticați cu CHC;
• monitorizarea răspunsului la tratament (rezecție, ablație, chemoembolizare, transplant, tratament sistemic), dacă valorile au fost crescute înaintea tratamentului;
• detectarea precoce a recidivei în cursul urmăririi.

Recoltare

Metodă

[de completat: metodă imunochimică, conform platformei laboratorului]

Valori de referință

PIVKA II: < [x] mAU/mL [de completat din prospectul trusei]

Valorile de referință diferă semnificativ între metode. Rezultatul se interpretează în funcție de intervalul de referință înscris pe buletinul de analize.

Interpretarea rezultatelor

Valori crescute:

• la un pacient cu boală hepatică cronică, fără tratament anticoagulant și fără deficit de vitamina K, sugerează un carcinom hepatocelular și impun evaluare imagistică (tomografie computerizată sau RMN cu substanță de contrast);
• creșterile marcate se asociază cu tumori mai mari și cu invazie vasculară.

Valori normale: nu exclud un CHC, mai ales în stadiile incipiente.

Monitorizarea după tratament:

• scăderea PIVKA II indică un răspuns favorabil;
• creșterea, după normalizare, sugerează recidivă sau progresie.

Diagnosticul de CHC se stabilește prin imagistică cu substanță de contrast (criteriile LI-RADS) sau prin examen histopatologic. PIVKA II are rol complementar.

Limite și interferențe

• Tratamentul cu antagoniști ai vitaminei K (warfarină, acenocumarol) crește marcat PIVKA II. La acești pacienți, testul nu poate fi interpretat.
• Deficitul de vitamina K (icter obstructiv, malabsorbție, nutriție parenterală, antibiotice cu spectru larg) produce valori fals crescute.
• Administrarea de vitamina K poate scădea PIVKA II crescut prin deficit, dar nu și pe cel de origine tumorală. Acest lucru poate ajuta la diferențiere.
• PIVKA II nu este test de screening pentru populația generală și nu stabilește singur diagnosticul.
• Rezultatele obținute prin metode diferite nu sunt interschimbabile. Monitorizarea se face cu aceeași metodă.