Determinare factor Rho(D)

Determinarea factorului Rh (antigenul D)

Ce este determinarea factorului Rh

Grupele de sânge sunt definite de antigenele de pe suprafața globulelor roșii. După sistemul ABO, cel mai important sistem pentru transfuzii și sarcină este sistemul Rh. Cuprinde 49 de antigene cunoscute, codificate de două gene alăturate, situate pe brațul scurt al cromozomului 1:

• gena RHD codifică antigenul D;
• gena RHCE codifică antigenele C/c și E/e.

„Factorul Rh” se referă la antigenul D:

• persoanele care au antigenul D pe globulele roșii sunt Rh pozitive;
• cele care nu îl au sunt Rh negative. Fenotipul Rh negativ apare la aproximativ 15% dintre europeni, 8% dintre persoanele de origine africană și aproximativ 1% dintre asiatici. La europeni se datorează, de regulă, absenței (deleției) genei RHD.

Antigenele Rh sunt foarte imunogene. O persoană Rh negativă nu are în mod natural anticorpi anti-D, dar îi poate produce dacă vine în contact cu globule roșii Rh pozitive (aloimunizare):

• prin transfuzie: aproximativ 80% dintre primitorii Rh negativi care primesc sânge Rh pozitiv dezvoltă anticorpi anti-D;
• în sarcină: la o mamă Rh negativă cu un făt Rh pozitiv, globulele roșii ale fătului pot trece în circulația mamei, mai ales la naștere, dar și după avort, sarcină extrauterină, amniocenteză, biopsie de vilozități coriale, traumatisme abdominale sau sângerări în sarcină.

Anticorpii Rh sunt de tip IgG și distrug globulele roșii mai ales în splină. Trec prin placentă și, într-o sarcină ulterioară cu un făt Rh pozitiv, pot produce boala hemolitică a fătului și a nou-născutului. Anticorpii anti-D produc cele mai severe forme ale bolii. Aloimunizarea poate fi prevenită prin administrarea de imunoglobulină anti-D la momentele potrivite.

Variante ale antigenului D. Unele persoane au o formă modificată a antigenului D:

• D slab (weak D): toate componentele antigenului sunt prezente, dar în cantitate mică, astfel că reacția la testare este slabă. Apare la mai puțin de 1% dintre europeni. De regulă, aceste persoane nu formează anticorpi anti-D. Conform recomandărilor AABB, persoanele cu D slab tipurile 1, 2 sau 3, identificate prin genotiparea RHD, pot fi considerate Rh pozitive.
• D parțial (de exemplu varianta DVI): antigenului îi lipsesc anumite componente. Persoana poate produce anticorpi anti-D dacă primește sânge Rh pozitiv, de aceea nu trebuie să primească sânge Rh pozitiv.
• Rh nul: o variantă foarte rară, fără niciun antigen Rh pe globulele roșii. Se asociază cu globule roșii de formă anormală și anemie hemolitică ușoară.

Determinarea Rh se face de regulă împreună cu grupa sanguină ABO.

Indicații

• înaintea unei transfuzii și a intervențiilor chirurgicale sau invazive cu risc de sângerare care ar putea necesita transfuzie;
• în sarcină, la prima vizită prenatală, împreună cu grupa ABO și screeningul de anticorpi antieritrocitari prin testul Coombs indirect. Analizele fac parte din analizele pentru gravide;
• la nou-născuții mamelor Rh negative, din sângele din cordonul ombilical, împreună cu testul Coombs direct. Rezultatul arată dacă mama are nevoie de imunoglobulină anti-D după naștere;
• la nou-născuții care dezvoltă icter, anemie sau hemoliză;
• la donatorii de sânge;
• fenotiparea Rh completă (antigenele C, c, E, e), indicată la donatorii de sânge și de luat în considerare:
  • la fetele și femeile la vârsta fertilă care primesc transfuzii;
  • la pacienții transfuzați cronic;
  • la pacienții cu anticorpi antieritrocitari iregulari.

Pregătirea pacientului

• Nu este necesară o pregătire specială.
• Comunicați transfuziile din ultimele 120 de zile și administrarea recentă de soluții macromoleculare (substituenți de plasmă).
• În sarcină, comunicați vârsta sarcinii și dacă ați primit imunoglobulină anti-D.

Recoltare

Metodă

Hemaglutinare în coloană de gel, cu anticorpi monoclonali anti-D și tub de control.

Valori de referință

Rezultatul se exprimă calitativ:

• Rh (D) pozitiv: aglutinare prezentă;
• Rh (D) negativ: aglutinare absentă.

Ambele rezultate sunt normale. Factorul Rh este o caracteristică moștenită, care rămâne aceeași toată viața.

Interpretarea rezultatelor

Rezultatul este valid doar dacă tubul de control este negativ. Dacă acesta este pozitiv, globulele roșii se spală și testul se repetă. Dacă rămâne pozitiv, rezultatul nu poate fi interpretat.

Rh (D) pozitiv. În sarcină nu există risc de aloimunizare anti-D.

Rh (D) negativ.

• Ca primitor de transfuzie: persoana primește sânge Rh negativ.
• În sarcină, gravida Rh negativă neimunizată este urmărită astfel:
  • screening de anticorpi antieritrocitari (Coombs indirect) la prima vizită, repetat înaintea administrării imunoglobulinei anti-D;
  • imunoglobulină anti-D la 28 de săptămâni de sarcină;
  • imunoglobulină anti-D în primele 72 de ore după naștere, dacă nou-născutul este Rh pozitiv, cu evaluarea cantității de sânge fetal trecute în circulația mamei;
  • imunoglobulină anti-D după evenimentele cu risc: avort, sarcină extrauterină, amniocenteză sau biopsie de vilozități coriale, traumatism abdominal, sângerare după 20 de săptămâni, deces intrauterin;
  • determinarea Rh-ului fetal din sângele matern, după 11 săptămâni de sarcină. Dacă fătul este Rh negativ, imunoglobulina anti-D antenatală poate fi evitată, la decizia medicului.
• Imunoglobulina anti-D se administrează doar femeilor neimunizate. Gravida care are deja anticorpi anti-D este urmărită de medicul obstetrician pentru riscul de boală hemolitică a fătului.

D slab sau rezultate discordante. Reacția slabă sau diferențele dintre reactivi necesită teste suplimentare: tipare pentru D parțial, genotipare RHD. Până la clarificare, în practica de laborator rezultatul se interpretează diferit:

• la pacienți (primitori de transfuzie, gravide), D slab se consideră de obicei Rh negativ;
• la donatori, D slab se consideră Rh pozitiv.

În sarcină, decizia privind imunoglobulina anti-D la gravidele cu D slab se ia de medicul obstetrician.

La nou-născut. Rezultatul stabilește dacă mama Rh negativă are nevoie de imunoglobulină anti-D. Testul Coombs direct arată dacă globulele roșii ale copilului sunt acoperite de anticorpi primiți de la mamă.

Limite și interferențe

• Rezultate fals pozitive (cu tub de control pozitiv) pot apărea:
  • prin aglomerarea globulelor roșii în „fișicuri” (rouleaux), în mielomul multiplu și macroglobulinemia Waldenström. Determinarea se repetă după spălarea globulelor roșii;
  • prin poliaglutinare;
  • în anemia hemolitică autoimună cu anticorpi la cald.
• Rezultate fals negative pot apărea:
  • la nou-născuții cu boală hemolitică, când anticorpii mamei blochează antigenul D de pe globulele roșii ale copilului;
  • în unele forme de D slab, cu reacție slabă sau întârziată.
• Contaminarea bacteriană a probei și suspensiile de globule roșii prea concentrate sau prea diluate pot da rezultate eronate.
• Testul de rutină nu detectează toate variantele de D slab sau de D parțial. Acestea se confirmă prin teste suplimentare.
• Transfuzia recentă de sânge Rh pozitiv poate modifica rezultatul. Înainte de încadrarea unei persoane ca D slab, trebuie exclusă o transfuzie recentă.

Bibliografie:

1. Dean L. Blood Groups and Red Cell Antigens. Chapter 7: The Rh blood group. Bethesda (MD): National Center for Biotechnology Information (US); 2005.
2. American College of Obstetricians and Gynecologists. Prevention of Rh D Alloimmunization. ACOG Practice Bulletin No. 181. Obstet Gynecol. 2017;130(2):e57–e70.
3. AABB, College of American Pathologists. Joint Statement on Phasing-In RHD Genotyping for Pregnant Women and Other Females of Childbearing Potential with a Serologic Weak D Phenotype. 2015.
4. Sandler SG, Flegel WA, Westhoff CM et al. It’s time to phase in RHD genotyping for patients with a serologic weak D phenotype. Transfusion. 2015;55:680–689. Am citit declarația AABB/CAP care rezumă articolul, nu articolul integral; dacă vrei doar surse citite direct, scoate-l.
5. National Institute for Health and Care Excellence (NICE). High-throughput non-invasive prenatal testing for fetal RHD genotype. HealthTech guidance HTG420 (fost DG25). 2016.