Carboxihemoglobina

Carboxihemoglobina (COHb)

Ce este carboxihemoglobina

Carboxihemoglobina (COHb) este forma de hemoglobină legată de monoxidul de carbon (CO). Analiza măsoară ce procent din hemoglobina totală este ocupat de CO. Este testul de confirmare în intoxicația cu monoxid de carbon.

Monoxidul de carbon:

• este un gaz fără culoare și fără miros, care rezultă din arderea incompletă;
• se leagă de hemoglobină mult mai puternic decât oxigenul și îl înlocuiește;
• în plus, hemoglobina rămasă eliberează mai greu oxigenul către țesuturi;
• CO afectează și respirația celulară (la nivelul mitocondriilor) și poate avea efect toxic direct asupra creierului;
• rezultatul este o lipsă de oxigen în țesuturi, care afectează mai ales creierul și inima.

Surse frecvente de CO:

• incendiile;
• centralele, sobele, șemineele și încălzitoarele pe gaz, lemne, cărbune sau petrol, defecte ori fără ventilație corespunzătoare;
• motoarele pornite în spații închise (autoturisme, generatoare, bărci);
• fumul de țigară, care crește nivelul COHb, dar nu până la valori de intoxicație;
• diclormetanul (clorura de metilen, din unii solvenți și decapanți), care se transformă în organism în CO și poate da o intoxicație întârziată.

O cantitate mică de CO se formează și în mod normal, în organism, la degradarea hemului. Din acest motiv, COHb este puțin crescută în unele boli hemolitice (de exemplu, siclemia).

Simptomele intoxicației sunt variate și nespecifice, așa că intoxicațiile ușoare sunt adesea confundate cu o viroză:

• durere de cap, amețeală, slăbiciune, greață, vărsături;
• în formele mai severe: durere toracică, dificultăți de concentrare, confuzie;
• pierderea cunoștinței, convulsii, tulburări de ritm cardiac, comă.

Intoxicația poate fi suspectată atunci când mai multe persoane din aceeași locuință au aceleași simptome, fără febră.

Persoanele cu risc mai mare sunt: sugarii, femeile însărcinate, vârstnicii și persoanele cu boli cardiace, anemie sau boli respiratorii.

Indicații

• Suspiciunea de intoxicație cu monoxid de carbon, de exemplu: expunere la fum sau la o sursă de ardere, simptome la mai multe persoane din același spațiu, durere de cap și amețeală fără altă explicație.
• Monitorizarea expunerii profesionale la monoxid de carbon, prin recoltare la sfârșitul turei.
• Evaluarea expunerii la fumul de țigară.

Pregătirea pacientului

Nu este necesară o pregătire specială.

În suspiciunea de intoxicație, proba se recoltează cât mai repede după expunere, ideal înainte de administrarea oxigenului. Se notează ora expunerii, ora recoltării și dacă s-a administrat oxigen.

Recoltare

Metodă

Spectrofotometrie (CO-oximetrie). CO-oximetria este o spectrofotometrie pe mai multe lungimi de undă și este metoda standard în laborator.

Valori de referință

Interpretarea rezultatelor

Valori crescute. Un nivel crescut de COHb, împreună cu o expunere posibilă și cu simptomele, confirmă intoxicația cu monoxid de carbon. Ce trebuie știut:

• COHb se corelează slab cu severitatea intoxicației, cu evoluția și cu răspunsul la tratament;
• simptomele pot apărea și sub pragul de toxicitate. Durerea de cap și greața sunt descrise de la valori de 10–20%;
• tratamentul se decide în funcție de starea pacientului și de istoricul expunerii, nu doar după valoare.

Ca orientare, valori de peste 25–30% sau prezența unor semne de gravitate se discută pentru oxigenoterapie hiperbară. Dintre semnele de gravitate fac parte: pierderea cunoștinței, afectarea inimii, acidoza severă și tulburările neurologice. La femeile însărcinate, oxigenoterapia hiperbară poate fi luată în calcul și la valori mai mici.

Fumătorii au în mod obișnuit valori mai mari decât nefumătorii. Interpretarea trebuie să țină cont de statutul de fumător.

Expunerea profesională. Indicele biologic de expunere de 3,5% se referă la proba recoltată la sfârșitul turei de lucru. Un rezultat peste această valoare arată o expunere profesională mai mare decât cea acceptată.

Un rezultat normal nu exclude intoxicația. COHb scade repede după încetarea expunerii. Timpul de înjumătățire este de aproximativ:

• 4,5 ore în aer obișnuit;
• 1,5 ore cu oxigen 100%;
• 20 de minute în oxigenoterapie hiperbară.

O probă recoltată la câteva ore după expunere sau după administrarea oxigenului poate avea valori aproape normale, deși intoxicația a fost reală.

Complicațiile întârziate. După o intoxicație, pot apărea tulburări neurologice și psihice întârziate, la zile sau săptămâni după expunere. Se recomandă reevaluare medicală și neurologică la aproximativ 2 săptămâni. În formele severe se evaluează și inima: EKG și troponina. Femeile de vârstă fertilă cu suspiciune de intoxicație fac și un test de sarcină (hCG).

Rezultatul se interpretează de medic. Intoxicația cu monoxid de carbon este o urgență medicală. Dacă bănuiți o intoxicație, ieșiți imediat la aer curat și sunați la 112. Testul de laborator nu înlocuiește evaluarea de urgență.

Limite și interferențe

• Timpul scurs de la expunere și oxigenul administrat scad valoarea măsurată.
• Pulsoximetrul obișnuit nu detectează carboxihemoglobina. Poate arăta o saturație normală sau fals crescută la un pacient intoxicat. Diagnosticul se face prin CO-oximetrie.
• Sângele venos este adecvat. Diferențele față de sângele arterial sunt neglijabile.
• Hidroxocobalamina (vitamina B12a, folosită ca antidot în intoxicația cu cianuri, de exemplu în incendii) poate interfera cu măsurarea COHb.
• Bolile hemolitice (anemia hemolitică, siclemia) pot crește ușor COHb, prin producția proprie de CO.
• Hemoliza probei poate influența rezultatul.

Bibliografie:

1. Centers for Disease Control and Prevention. Clinical Guidance for Carbon Monoxide Poisoning Following Disasters and Severe Weather. Revizuit 21 august 2026.
2. O’Malley GF, O’Malley R. Carbon Monoxide Poisoning. MSD Manual Professional Version. Actualizat aprilie 2025.
3. Mayo Clinic Laboratories. Carbon Monoxide Exposure, Blood (FCMEB, test efectuat de NMS Labs). Test Catalog.
4. WorkSafe New Zealand. Carbon monoxide – Workplace Exposure Standards and Biological Exposure Indices.