Analiza adiponectină – ce este, când se recomandă și ce arată valorile

Analiza adiponectină măsoară nivelul din sânge al unui hormon produs tot de țesutul adipos, dar cu efect opus multor așteptări: spre deosebire de alți hormoni secretați de grăsime, adiponectina protejează inima și vasele de sânge, iar valorile ei scăzute – nu cele crescute – sunt cele care îngrijorează.

Ce este adiponectina și ce rol are în organism

Adiponectina este o proteină secretată de celulele adipoase, cu efecte antiinflamatorii, protectoare pentru vasele de sânge și cu rol important în modul în care organismul răspunde la insulină. Practic, cu cât nivelul ei este mai mare, cu atât riscul cardiovascular și metabolic tinde să fie mai mic.

Spre deosebire de leptină, adiponectina nu influențează direct senzația de foame, ci acționează prin:

• reducerea inflamației la nivelul vaselor de sânge, încetinind procesul de ateroscleroză;
• creșterea sensibilității la insulină, ajutând organismul să folosească mai eficient glucoza;
• scăderea nivelului de grăsimi și glucoză din sânge, prin stimularea consumului energetic.

La persoanele cu obezitate, mai ales cu grăsime abdominală (viscerală), nivelul de adiponectină este de regulă scăzut – exact opusul situației dorite pentru sănătatea inimii.

Când se recomandă testul de adiponectină

Medicul poate recomanda această analiză în:

• evaluarea riscului cardiovascular, alături de alte teste metabolice;
• obezitate, mai ales cea abdominală;
• diabet zaharat de tip 2 sau rezistență la insulină;
• monitorizarea tratamentului cu medicamente sensibilizatoare la insulină, unde adiponectina poate arăta dacă terapia funcționează.

Cum se face recoltarea și ce pregătire este necesară

Testul se face din sânge venos, recoltat pe nemâncate (à jeun). Este important ca proba să fie procesată corect și rapid, întrucât adiponectina este sensibilă la condițiile de păstrare a serului.

Cum se interpretează rezultatul

Spre deosebire de majoritatea analizelor, la adiponectină logica este "inversă" – valorile mari sunt un semn bun, nu unul de alarmă:

• peste 10 mg/L – risc scăzut pentru rezistență la insulină și boli cardiovasculare;
• 7–10 mg/L – interval considerat normal;
• 4–7 mg/L – risc crescut;
• sub 4 mg/L – risc foarte mare.

Aceste praguri sunt orientative și trebuie interpretate de medic, împreună cu restul tabloului clinic (greutate, profil lipidic, glicemie). Cercetătorii încă dezbat cât de exact poate prezice adiponectina, de una singură, riscul cardiovascular al unei persoane, motiv în plus pentru care rezultatul nu se citește izolat.

Adiponectină vs. leptină – care e diferența

Ambii hormoni sunt produși de țesutul adipos, dar au efecte practic opuse: leptina crește odată cu excesul de grăsime și reduce apetitul, în timp ce adiponectina scade la persoanele cu exces de grăsime și are rol protector cardiovascular. Analizate împreună, cele două teste oferă o imagine mai completă asupra modului în care țesutul adipos influențează metabolismul.

Întrebări frecvente

Adiponectina crescută este un lucru bun?
Da – spre deosebire de mulți alți markeri, valorile mari de adiponectină sunt asociate cu un risc cardiovascular și metabolic mai scăzut.

Cine ar trebui să facă testul de adiponectină?
În special persoanele cu obezitate, diabet zaharat tip 2, rezistență la insulină sau risc cardiovascular crescut, la recomandarea medicului.

Este nevoie de post alimentar înainte de test?
Da, recoltarea se face pe nemâncate (à jeun).

Concluzie

Adiponectina este unul dintre puținii markeri metabolici unde valorile mari sunt un semn bun, nu unul de alarmă, iar nivelul ei oferă informații valoroase despre riscul cardiovascular și despre modul în care organismul răspunde la insulină.

Dacă medicul ți-a recomandat acest test sau vrei să-ți evaluezi riscul metabolic, poți programa recoltarea la NPA Laborator Analize Medicale.