Bordetella pertussis – serologie (IgA, IgG)

Bordetella pertussis – serologie (anticorpi IgA și IgG)

Ce este tusea convulsivă

Bordetella pertussis este o bacterie gram-negativă (cocobacil) care produce tusea convulsivă (pertussis). Este o boală respiratorie foarte contagioasă. Se transmite prin picăturile respiratorii eliminate prin tuse, prin contact direct apropiat sau prin contact cu secrețiile respiratorii ale persoanei bolnave. La sugari, sursa cea mai frecventă de infecție sunt frații mai mari.

Cât de frecventă este. Boala este răspândită în întreaga lume. Incidența crește și scade ciclic, cu vârfuri la fiecare 2–5 ani.

Cum evoluează. Boala durează aproximativ 6 săptămâni și are trei etape, fiecare de aproximativ 1–2 săptămâni:

• faza catarală se aseamănă cu o răceală obișnuită: nas înfundat, rinoree, strănut, lăcrimare, febră ușoară și o tuse ușoară, ocazională, care se agravează treptat;
• faza paroxistică (convulsivă) este dominată de accese de tuse intense, rapide, repetate, urmate adesea de un inspir șuierător („repriză”), de cianoză, epuizare și vărsături. Accesele apar în medie de 15 ori pe zi, frecvent noaptea;
• faza de convalescență aduce o recuperare treptată. Tusea se rărește, dar poate persista săptămâni. Accesele pot reapărea luni de zile, la infecțiile respiratorii ulterioare.

La sugari (mai ales sub 6 luni, nevaccinați sau incomplet vaccinați):

• boala este cea mai gravă și necesită frecvent spitalizare;
• tusea poate fi minimă sau absentă, iar apneea (pauzele de respirație) poate fi singurul simptom;
• complicațiile cele mai frecvente sunt apneea și pneumonia;
• pot apărea convulsii, encefalopatie și deces.

La adolescenți și adulți boala este de obicei mai ușoară sau atipică, cu tuse prelungită. „Repriza” apare mai rar. Aproximativ jumătate dintre adolescenți tușesc 10 săptămâni sau mai mult. Boala este adesea nerecunoscută ca tuse convulsivă.

Complicații posibile:

• pneumonie;
• convulsii, encefalopatie;
• hernie;
• hemoragie subconjunctivală, epistaxis;
• fracturi costale din cauza tusei;
• sincopă, incontinență urinară, scădere în greutate.

Imunitatea nu este definitivă. Protecția după vaccinare scade după 3–5 ani și nu mai este măsurabilă după aproximativ 12 ani. Nici boala trecută nu dă imunitate pe viață.

Ce măsoară analiza. Analiza măsoară anticorpii IgA și IgG față de B. pertussis. Este utilă mai ales după primele 2 săptămâni de tuse, când cultura și PCR-ul își pierd sensibilitatea.

Indicații

• Diagnosticul tusei convulsive la pacienții cu tuse care durează de cel puțin 2 săptămâni, mai ales dacă nu au fost vaccinați recent. Momentul optim este la 2–8 săptămâni de la debutul tusei. Testul se poate face până la 12 săptămâni, dar rezultatele sunt mai puțin sigure.
• Tuse prelungită la adolescenți și adulți, cu suspiciune de tuse convulsivă.
• Investigarea contacților unui caz confirmat, cu simptome compatibile.

În primele 2–3 săptămâni de tuse, testul recomandat este Bordetella pertussis ADN-PCR din secreția nazofaringiană. Acesta poate da rezultate corecte până la aproximativ 4 săptămâni de la debutul tusei.

Pregătirea pacientului

• Nu este necesară o pregătire specială.
• Medicul trebuie informat despre data ultimei vaccinări antipertussis (inclusiv rapelurile la adolescenți, adulți și gravide), pentru că vaccinarea crește anticorpii.

Recoltare

Metodă

Imunochimiluminescență (CLIA).

Valori de referință

Anticorpi IgA anti-Bordetella pertussis:

Anticorpi IgG anti-Bordetella pertussis:

Interpretarea rezultatelor

Anticorpi IgG:

• ≥ 100 IU/mL (semnificativ crescuți): sugerează o infecție recentă, la o persoană care nu a fost vaccinată recent. Valori mari apar însă și:
  • după vaccinare, la orice vârstă;
  • în convalescență;
  • la nou-născuți, prin anticorpii transmiși de mamă prin placentă;
• 40–99 IU/mL (ușor crescuți): rezultat neconcludent. Dacă suspiciunea clinică persistă, se recomandă:
  • repetarea analizei la 10–14 zile, pentru a urmări evoluția anticorpilor; sau
  • determinarea ADN-ului B. pertussis prin PCR, pentru confirmarea infecției active;
• < 40 IU/mL (negativ): nu susține o infecție recentă. Poate fi fals negativ dacă tusea durează de mai puțin de 2 săptămâni;
• în probe pereche, o creștere a IgG de aproximativ 4 ori între două determinări susține o infecție activă. Adesea însă creșterea nu poate fi demonstrată, pentru că IgG ating nivelul maxim înaintea primei recoltări.

Anticorpi IgA:

• prezența IgA într-o singură probă poate indica o infecție acută sau recentă, dacă se însoțește de simptome caracteristice;
• IgA sunt utili mai ales când IgG sunt neconcludenți (valori ușor crescute) sau când nu se poate obține a doua probă;
• la sugari, IgA pot lipsi la început și devin detectabili abia la 6–7 săptămâni după infectare.

Vaccinarea influențează interpretarea:

• răspunsul după vaccinare nu poate fi deosebit de cel după o infecție recentă;
• recomandările laboratoarelor europene de referință arată că serologia nu poate fi interpretată corect timp de un an după vaccinarea cu vaccin acelular;
• Mayo Clinic Laboratories recomandă testul doar la persoanele nevaccinate sau fără rapel în ultimele 6 luni.

Rezultatul se interpretează de medic (pediatru, infecționist), împreună cu durata tusei, vârsta, istoricul de vaccinare și, la nevoie, cu PCR-ul.

Limite și interferențe

• În primele 2 săptămâni de la debutul simptomelor, rezultatele pot fi fals negative, deoarece răspunsul imun nu s-a dezvoltat încă.
• Vaccinarea recentă poate da rezultate pozitive. Răspunsul la vaccin nu poate fi deosebit de infecție.
• Nou-născuții și sugarii mici pot avea IgG de la mamă și pot să nu aibă încă IgA. Serologia nu este potrivită pentru această vârstă. Testul recomandat este PCR-ul.
• Copiii de 4–7 ani, care primesc de regulă rapelul de vaccin, pot avea rezultate greu de interpretat.
• Serologia nu se folosește pentru controlul vindecării, pentru monitorizarea tratamentului sau pentru stabilirea statusului vaccinal.
• Bordetella parapertussis produce o boală asemănătoare, dar mai ușoară. Infecția cu ea nu este detectată de testele bazate pe toxina pertussis.

Bibliografie:

1. Mayo Clinic Laboratories. Bordetella pertussis Antibody, IgG, Serum (BORDG, 64780). Test Catalog.
2. Labcorp. Bordetella pertussis Antibodies, IgA (164384) și Bordetella pertussis Antibodies, IgG (161745). Test Menu.
3. Guiso N, Berbers G, Fry NK, et al. What to do and what not to do in serological diagnosis of pertussis: recommendations from EU reference laboratories. Eur J Clin Microbiol Infect Dis. 2011;30(3):307–312. doi:10.1007/s10096-010-1104-y
4. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Pertussis – Laboratory Testing și Clinical Signs and Symptoms.
5. Bocka JJ. Pertussis. Medscape Reference (eMedicine). Actualizat 7 iunie 2016.
6. Minnesota Department of Health. Pertussis – Laboratory Testing Facts for Health Professionals.