Cauzele bolilor cardiovasculare: de la factorii de risc la analizele care arată riscul real

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces din România — 56% dintre decesele înregistrate în 2022, potrivit raportului Comisiei Europene privind starea sănătății. Cauzele bolilor cardiovasculare sunt însă, în bună parte, cunoscute și măsurabile, iar unele dintre ele se pot corecta cu ani înainte ca inima să dea semne. În continuare găsiți ce anume deteriorează arterele, care factori de risc pot fi influențați și de ce un colesterol „bun” pe hârtie nu vă scoate întotdeauna din zona de risc.

Ce se întâmplă, de fapt, în artere

Aproape toate bolile cardiovasculare majore — infarctul miocardic, angina, accidentul vascular cerebral ischemic, arteriopatia periferică — pornesc din același proces: ateroscleroza.

Particulele care transportă colesterolul prin sânge pătrund în peretele arterial și rămân blocate acolo. Organismul reacționează inflamator, iar în timp se formează o placă de aterom. Placa îngustează treptat vasul, dar pericolul real nu este îngustarea în sine: este ruperea plăcii, care declanșează formarea unui cheag și blocarea bruscă a circulației.

Procesul începe cu zeci de ani înaintea primului simptom și, în cea mai mare parte a lui, este complet tăcut. De aceea evaluarea riscului se face prin analize, nu prin așteptarea unui semnal de alarmă.

Cauzele pe care nu le puteți schimba

Există factori de risc asupra cărora nu aveți control, dar care contează la stabilirea planului de monitorizare:

• Vârsta — riscul crește constant după 45 de ani la bărbați și după 55 de ani la femei.
• Sexul — bărbații fac evenimente cardiovasculare mai devreme; la femei, riscul crește semnificativ după menopauză.
• Istoricul familial — o rudă de gradul I cu infarct sau AVC la vârstă tânără schimbă încadrarea de risc, chiar dacă restul analizelor arată bine.
• Predispoziția genetică — hipercolesterolemia familială, de exemplu, menține colesterolul ridicat din copilărie și rămâne frecvent nediagnosticată până la primul eveniment.

Nu le puteți modifica, dar prezența lor este exact motivul pentru care ceilalți factori merită controlați mai strict.

Cauzele pe care le puteți influența

Aici se joacă partea decisivă. Aceștia sunt factorii pe care medicul îi urmărește și pe care îi puteți schimba:

Factor de risc	De ce contează
Particulele aterogene (colesterol)	Sunt materialul din care se construiește placa. Cu cât circulă mai multe particule, cu atât mai multe pătrund în peretele arterial.
Hipertensiunea arterială	Presiunea crescută lezează mecanic endoteliul și ușurează pătrunderea particulelor în perete.
Fumatul	Afectează direct endoteliul, favorizează inflamația și crește tendința de coagulare.
Diabetul și rezistența la insulină	Modifică profilul lipidic și accelerează ateroscleroza, adesea înainte de diagnosticul de diabet.
Obezitatea abdominală	Se asociază cu inflamație cronică și cu un profil lipidic dezavantajos.
Sedentarismul	Reduce capacitatea de efort și influențează tensiunea, greutatea și metabolismul glucidic.
Alimentația	Aportul de grăsimi trans și excesul de zaharuri rafinate deteriorează profilul lipidic.
Consumul de alcool	În exces crește tensiunea și trigliceridele.
Somnul insuficient și stresul cronic	Mențin tensiunea și inflamația la valori ridicate pe termen lung.

Factorii aceștia nu acționează separat, ci se potențează reciproc. Un fumător hipertensiv cu colesterol crescut nu are un risc adunat, ci multiplicat — de aceea corectarea chiar și a unui singur element schimbă tabloul.

De ce un colesterol „bun” pe hârtie nu înseamnă neapărat risc mic

Profilul lipidic obișnuit măsoară cantitatea de colesterol transportată de particulele LDL. Problema este că arterele nu sunt lezate de cantitatea de colesterol, ci de numărul de particule care intră în perete.

Două persoane pot avea exact același LDL-colesterol, dar una îl transportă în puține particule mari, iar cealaltă în multe particule mici și dense. A doua are un risc considerabil mai mare, deși buletinul de analize arată identic.

Un studiu prezentat la congresul American College of Cardiology din 2023, pe 705 pacienți, a constatat că 46% dintre participanți aveau apolipoproteina B crescută deși LDL-colesterolul lor era sub 70 mg/dl, adică într-un interval considerat bun. Aproape jumătate dintre ei aveau, așadar, un risc pe care analiza uzuală nu îl arăta.

Ce sunt apolipoproteinele A1 și B

Apolipoproteinele sunt componentele proteice ale lipoproteinelor — practic, „ambalajul” care transportă grăsimile prin sânge. Două dintre ele spun cel mai mult despre riscul cardiovascular.

Apolipoproteina B — numărătoarea particulelor periculoase

Fiecare particulă capabilă să producă aterom — LDL, VLDL, IDL, lipoproteina (a) — conține exact o singură moleculă de apolipoproteină B. Consecința este directă: măsurând ApoB, numărați particulele. ApoB reprezintă aproximativ 95% din conținutul proteic al LDL.

Aceasta este diferența față de LDL-colesterol, care măsoară încărcătura, nu numărul. Ghidul european de dislipidemii ESC/EAS din 2019 recomandă apolipoproteina B ca marker mai precis al riscului, iar determinarea ei este considerată și mai puțin expusă erorilor de calcul decât LDL-colesterolul.

Apolipoproteina A1 — partea protectoare

Apolipoproteina A1 este principala proteină a particulelor HDL, cele care preiau colesterolul din țesuturi și îl duc înapoi la ficat. Valorile scăzute se asociază cu un risc crescut și pot apărea în diabet, boli hepatice, sindrom nefrotic sau la fumători.

Raportul ApoB/ApoA1

Raportul dintre cele două pune față în față partea aterogenă și partea protectoare, într-o singură cifră. Este folosit ca alternativă la raportul clasic colesterol total/HDL, iar valorile mari indică un dezechilibru în defavoarea protecției.

Cui i se recomandă aceste analize

Determinarea apolipoproteinelor este utilă mai ales atunci când profilul lipidic obișnuit nu este suficient:

• aveți colesterolul la limită și decizia de tratament este neclară;
• aveți rude de gradul I cu infarct sau AVC la vârstă tânără;
• aveți diabet, sindrom metabolic sau trigliceride crescute — situații în care LDL-colesterolul calculat devine nesigur;
• urmați deja tratament hipolipemiant și medicul vrea să verifice dacă ținta a fost atinsă cu adevărat;
• aveți un raport colesterol total/HDL nefavorabil.

Analizele se fac la recomandarea medicului și nu înlocuiesc evaluarea cardiologică. Rezultatul este o piesă din calculul riscului, alături de tensiune, glicemie, fumat și istoric familial — nu un verdict în sine.

Cum se fac analizele, cât costă și când primiți rezultatul

Ambele determinări se fac dintr-o probă de sânge venos, recoltată în aceeași ședință. Este nevoie de 1 ml de ser pentru fiecare, în eprubetă vidată de 5 ml cu gel.

• Prezentați-vă la recoltare pe nemâncate. Laboratoarele solicită în general un repaus alimentar de 12-14 ore, apa plată fiind permisă.
• Nu vă întrerupeți tratamentul curent fără indicația medicului; menționați medicația la recoltare, fiindcă unele medicamente influențează valorile.
• Recoltarea durează câteva minute și nu necesită pregătire specială în afara repausului alimentar.

Prețuri în laboratorul nostru: apolipoproteina A1 — 45 lei, cu rezultat în 5 zile lucrătoare; apolipoproteina B — 43 lei, cu rezultat în 6 zile lucrătoare. Ambele determinări împreună înseamnă 88 de lei.

Recoltarea se poate face în oricare dintre centrele noastre din Constanța și din județ: Laboratorul Central, Abator, Tomis 297, Valu lui Traian și Năvodari.

Prețurile și termenele de eliberare sunt afișate, actualizate, pe paginile celor două analize: apolipoproteina B și apolipoproteina A1.

Cum citiți rezultatul

Primul lucru de verificat este unitatea de măsură, fiindcă aici apare cea mai frecventă confuzie. Rezultatul poate fi exprimat în g/l sau în mg/dl, iar între ele este un factor de 100: o valoare de 0,90 g/l înseamnă 90 mg/dl. Cifrele găsite pe internet sunt adesea în cealaltă unitate decât cea de pe buletinul dumneavoastră.

Al doilea lucru: intervalele de referință diferă între laboratoare, în funcție de metoda de lucru. O valoare „în interval” într-un laborator poate apărea marcată în altul. Comparați întotdeauna cu intervalul tipărit pe propriul buletin.

Al treilea, și cel mai important: intervalul de referință nu este același lucru cu ținta terapeutică. Referința arată ce este obișnuit în populație, iar ținta arată unde ar trebui să ajungeți dumneavoastră, în funcție de riscul propriu. Cu cât riscul este mai mare, cu atât ținta coboară.

Categoria de risc	Ținta orientativă pentru ApoB
Risc obișnuit	sub 90 mg/dl
Risc crescut	sub 80 mg/dl
Risc foarte mare	sub 65 mg/dl

Aceste praguri sunt orientative și le stabilește medicul, în funcție de tabloul complet. Nu începeți și nu opriți niciun tratament pe baza unei singure valori.

Întrebări frecvente

Apolipoproteina B înlocuiește profilul lipidic obișnuit?

Nu îl înlocuiește, îl completează. Profilul lipidic rămâne investigația de bază, iar ApoB adaugă informația care îi lipsește: numărul de particule aterogene, nu doar cantitatea de colesterol pe care o transportă.

Trebuie să fiu pe nemâncate pentru aceste analize?

Da, laboratoarele solicită în general un repaus alimentar de 12-14 ore înainte de recoltare. Apa plată este permisă. Confirmați instrucțiunea exactă la programare.

Ce înseamnă un raport ApoB/ApoA1 crescut?

Înseamnă că particulele care favorizează formarea plăcii sunt în exces față de cele protectoare. Este un semnal care se interpretează împreună cu restul factorilor de risc, nu izolat.

De ce valorile mele diferă față de un buletin mai vechi de la alt laborator?

Cel mai des din două motive: unitatea de măsură diferită (g/l față de mg/dl) și metoda de lucru, care determină intervale de referință proprii fiecărui laborator.

La ce interval se repetă analizele?

Intervalul îl stabilește medicul, în funcție de riscul dumneavoastră și de tratamentul urmat. Reevaluarea se face de regulă după modificarea tratamentului sau a stilului de viață, pentru a verifica dacă ținta a fost atinsă.

Concluzie

Cauzele bolilor cardiovasculare sunt în mare parte cunoscute, iar cele mai multe dintre ele pot fi măsurate și corectate înainte de apariția simptomelor. Un profil lipidic în limite normale este liniștitor, dar nu întotdeauna suficient: apolipoproteinele arată câte particule circulă efectiv prin arterele dumneavoastră, iar uneori tabloul este diferit de cel sugerat de colesterol.

Programați-vă pentru recoltare la 0241 660 336 sau treceți pe la oricare dintre centrele noastre din Constanța, Valu lui Traian și Năvodari.

Vezi apolipoproteina B si apolipoproteina A1 în catalog și programează recoltarea.