Departamente
.NoutatiAlergologieAnaliza urineiAnatomie patologicaAnatomie patologica 2AutoimunitateBacteriologieBiochimieDroguriGeneticaHematologieHemostazaHepatiteHormoniImunitateImunohematologieImunohistochimieInfectioaseIntoleranta alimentaraMarkeri tumoraliMedicamenteMetabolismMicologieOncologie molecularaParazitologieProteine de faza acutaProteine specialeSarcina si fertilitateSerologieStatus oxidativToxicologieVitamine
Ce este BPOC?
Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) este o afecțiune gravă care afectează plămânii și îngreunează respirația.
Termenul BPOC include două afecțiuni, emfizemul și bronșita cronică, care sunt tipuri specifice de probleme pulmonare care îngreunează respirația.
Cele mai multe cazuri de BPOC sunt cauzate de afectarea plămânilor în urma fumatului.
Expunerea la alți iritanți, cum ar fi anumite pulberi sau substanțe chimice, poate contribui, de asemenea, la apariția BPOC.
Persoanele cu BPOC au dificultăți în ceea ce privește fluxul de aer, ceea ce înseamnă că se luptă să exhaleze complet. Ca urmare, aerul rămâne blocat în plămâni. Acest lucru îngreunează respirația și interferează cu capacitatea plămânilor de a furniza organismului oxigenul de care are nevoie.De obicei, BPOC se agravează în timp, reducând frecvent calitatea vieții unei persoane și contribuind la dificultatea de a efectua activitățile zilnice.
Persoanele cu BPOC se confruntă adesea cu crize ale bolii, cunoscute sub numele de exacerbări ale BPOC, care pot agrava semnificativ simptomele.
Rolul testelor pentru BPOC
Testele medicale pot juca un rol important în detectarea și gestionarea BPOC. Scopurile testelor pentru BPOC pot depinde de situația pacientului și pot include:
Diagnosticarea: Testele privind modul în care funcționează plămânii sunt esențiale pentru diagnosticarea BPOC la persoanele cu simptome ale bolii. Deoarece multe probleme de sănătate pot afecta respirația și plămânii, testele atente ajută la diferențierea BPOC de alte afecțiuni. Diagnosticarea precisă a BPOC este importantă pentru a ajuta la orientarea îngrijirii pacientului, la diminuarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții.
Determinarea severității BPOC: Odată ce BPOC a fost diagnosticată, pot fi folosite teste pentru a evalua gravitatea afecțiunii și cât de mult afectează funcția pulmonară.
Detectarea afecțiunilor coexistente: Testele pot ajuta la determinarea dacă o persoană are alte afecțiuni medicale care pot apărea alături de BPOC, cum ar fi astmul, apneea obstructivă de somn, cancerul pulmonar sau insuficiența cardiacă.
Planificarea tratamentului: Modul în care este tratată BPOC depinde adesea de factori specifici legați de starea de sănătate a pacientului și de amploarea bolii. Testele pot fi folosite pentru a determina ce fel de terapie este recomandată și dacă tratamentele chirurgicale pot fi adecvate.
Monitorizare: Testele pentru BPOC pot fi repetate periodic pentru a vedea cum evoluează boala sau pentru a evalua cât de bine funcționează tratamentul.
Evaluarea crizelor: Atunci când apar exacerbări ale BPOC, testele pot ajuta la determinarea cauzei și severității exacerbării.
Pentru orice pacient specific, un medic poate explica ce teste pentru BPOC sunt recomandate și poate discuta scopul acestor teste.
Cine ar trebui să facă analize?
Testele pentru BPOC se efectuează de obicei la persoanele care au simptome care ar putea fi cauzate de această afecțiune.
Simptomele comune ale BPOC includ:
Dificultăți de respirație, în special în timpul activității fizice
Tuse regulată
Producția de mucus
Oboseală
Strângere în piept
Respirație șuierătoare
Testarea pentru BPOC la persoanele cu aceste simptome poate ajuta la diagnosticarea sau la excluderea prezenței BPOC. La începutul bolii, BPOC poate provoca simptome puține sau ușoare, astfel încât medicii pot recomanda testarea chiar dacă simptomele nu sunt severe.
Testarea pentru diagnosticarea BPOC este mai frecventă la persoanele cu simptome care fumează, de asemenea, țigări sau care au expuneri la alți iritanți pulmonari.
Medicii pot folosi un chestionar pentru a identifica pacienții cu risc mai mare de BPOC care au mai multe șanse să beneficieze de testare.
Testarea pentru BPOC nu este recomandată la persoanele care nu prezintă simptome. Nu s-a demonstrat că acest tip de testare, cunoscut sub numele de screening, oferă mai multe beneficii decât dezavantaje.
După ce BPOC a fost diagnosticată, se prescriu teste suplimentare pentru a evalua severitatea bolii, a monitoriza evoluția bolii, a detecta complicațiile sau a evalua crizele de acutizare, pe baza unor factori individuali, inclusiv istoricul medical și starea generală de sănătate a pacientului.Un medic este cel mai în măsură să determine dacă testarea BPOC este recomandată pentru o anumită persoană, având în vedere detaliile situației acesteia.Obținerea rezultatelor testelor
Rezultatele testelor BPOC sunt furnizate de obicei de către medicul dumneavoastră sau de către un pneumolog. Multe teste ale funcției pulmonare oferă rezultate aproape imediate, dar alte teste BPOC pot necesita câteva zile pentru ca rezultatele să fie disponibile.
Medicul va evalua de obicei rezultatele testelor în contextul istoricului dumneavoastră de sănătate și al simptomelor.
Dacă este diagnosticată BPOC, pot fi recomandate teste suplimentare pentru a determina gravitatea acesteia.
Rezultatele acestor teste pot fi discutate cu dumneavoastră pe măsură ce sunt efectuate sau medicul dumneavoastră poate recomanda mai multe teste și apoi poate aborda modul în care aceste teste sunt interpretate împreună.
Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) este o afecțiune gravă care afectează plămânii și îngreunează respirația.
Termenul BPOC include două afecțiuni, emfizemul și bronșita cronică, care sunt tipuri specifice de probleme pulmonare care îngreunează respirația.
Cele mai multe cazuri de BPOC sunt cauzate de afectarea plămânilor în urma fumatului.
Expunerea la alți iritanți, cum ar fi anumite pulberi sau substanțe chimice, poate contribui, de asemenea, la apariția BPOC.
Persoanele cu BPOC au dificultăți în ceea ce privește fluxul de aer, ceea ce înseamnă că se luptă să exhaleze complet. Ca urmare, aerul rămâne blocat în plămâni. Acest lucru îngreunează respirația și interferează cu capacitatea plămânilor de a furniza organismului oxigenul de care are nevoie.De obicei, BPOC se agravează în timp, reducând frecvent calitatea vieții unei persoane și contribuind la dificultatea de a efectua activitățile zilnice.
Persoanele cu BPOC se confruntă adesea cu crize ale bolii, cunoscute sub numele de exacerbări ale BPOC, care pot agrava semnificativ simptomele.
Rolul testelor pentru BPOC
Testele medicale pot juca un rol important în detectarea și gestionarea BPOC. Scopurile testelor pentru BPOC pot depinde de situația pacientului și pot include:
Diagnosticarea: Testele privind modul în care funcționează plămânii sunt esențiale pentru diagnosticarea BPOC la persoanele cu simptome ale bolii. Deoarece multe probleme de sănătate pot afecta respirația și plămânii, testele atente ajută la diferențierea BPOC de alte afecțiuni. Diagnosticarea precisă a BPOC este importantă pentru a ajuta la orientarea îngrijirii pacientului, la diminuarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții.
Determinarea severității BPOC: Odată ce BPOC a fost diagnosticată, pot fi folosite teste pentru a evalua gravitatea afecțiunii și cât de mult afectează funcția pulmonară.
Detectarea afecțiunilor coexistente: Testele pot ajuta la determinarea dacă o persoană are alte afecțiuni medicale care pot apărea alături de BPOC, cum ar fi astmul, apneea obstructivă de somn, cancerul pulmonar sau insuficiența cardiacă.
Planificarea tratamentului: Modul în care este tratată BPOC depinde adesea de factori specifici legați de starea de sănătate a pacientului și de amploarea bolii. Testele pot fi folosite pentru a determina ce fel de terapie este recomandată și dacă tratamentele chirurgicale pot fi adecvate.
Monitorizare: Testele pentru BPOC pot fi repetate periodic pentru a vedea cum evoluează boala sau pentru a evalua cât de bine funcționează tratamentul.
Evaluarea crizelor: Atunci când apar exacerbări ale BPOC, testele pot ajuta la determinarea cauzei și severității exacerbării.
Pentru orice pacient specific, un medic poate explica ce teste pentru BPOC sunt recomandate și poate discuta scopul acestor teste.
Cine ar trebui să facă analize?
Testele pentru BPOC se efectuează de obicei la persoanele care au simptome care ar putea fi cauzate de această afecțiune.
Simptomele comune ale BPOC includ:
Dificultăți de respirație, în special în timpul activității fizice
Tuse regulată
Producția de mucus
Oboseală
Strângere în piept
Respirație șuierătoare
Testarea pentru BPOC la persoanele cu aceste simptome poate ajuta la diagnosticarea sau la excluderea prezenței BPOC. La începutul bolii, BPOC poate provoca simptome puține sau ușoare, astfel încât medicii pot recomanda testarea chiar dacă simptomele nu sunt severe.
Testarea pentru diagnosticarea BPOC este mai frecventă la persoanele cu simptome care fumează, de asemenea, țigări sau care au expuneri la alți iritanți pulmonari.
Medicii pot folosi un chestionar pentru a identifica pacienții cu risc mai mare de BPOC care au mai multe șanse să beneficieze de testare.
Testarea pentru BPOC nu este recomandată la persoanele care nu prezintă simptome. Nu s-a demonstrat că acest tip de testare, cunoscut sub numele de screening, oferă mai multe beneficii decât dezavantaje.
După ce BPOC a fost diagnosticată, se prescriu teste suplimentare pentru a evalua severitatea bolii, a monitoriza evoluția bolii, a detecta complicațiile sau a evalua crizele de acutizare, pe baza unor factori individuali, inclusiv istoricul medical și starea generală de sănătate a pacientului.Un medic este cel mai în măsură să determine dacă testarea BPOC este recomandată pentru o anumită persoană, având în vedere detaliile situației acesteia.Obținerea rezultatelor testelor
Rezultatele testelor BPOC sunt furnizate de obicei de către medicul dumneavoastră sau de către un pneumolog. Multe teste ale funcției pulmonare oferă rezultate aproape imediate, dar alte teste BPOC pot necesita câteva zile pentru ca rezultatele să fie disponibile.
Medicul va evalua de obicei rezultatele testelor în contextul istoricului dumneavoastră de sănătate și al simptomelor.
Dacă este diagnosticată BPOC, pot fi recomandate teste suplimentare pentru a determina gravitatea acesteia.
Rezultatele acestor teste pot fi discutate cu dumneavoastră pe măsură ce sunt efectuate sau medicul dumneavoastră poate recomanda mai multe teste și apoi poate aborda modul în care aceste teste sunt interpretate împreună.
Tipuri de teste pentru BPOC
Există mai multe tipuri de examinări și teste care pot fi implicate în detectarea și evaluarea BPOC. Următoarele secțiuni oferă mai multe informații despre diferitele tipuri de teste pentru BPOC.Evaluarea inițială
Majoritatea testelor BPOC încep cu o examinare fizică. În timpul examenului fizic, medicul vă poate asculta plămânii cu un stetoscop.
În plus față de acest examen, medicul va face o analiză a istoricului de sănătate. Aceasta include discutarea simptomelor dvs. actuale, inclusiv cât de grave sunt și de cât timp le aveți.
Medicul vă va întreba dacă fumați țigări sau dacă aveți alte expuneri la iritanți pulmonari. De asemenea, vă poate întreba despre alte afecțiuni, cum ar fi astmul, care vă pot afecta respirația.Testele funcției pulmonare
Testele funcționale pulmonare, cunoscute și sub numele de teste de funcționare pulmonară, reprezintă o parte esențială a testării BPOC. Aceste teste oferă mai multe modalități de a vedea cât de bine respirați și dacă plămânii dumneavoastră funcționează normal.Spirometria este principalul test al funcției pulmonare pentru BPOC. În timpul acestui test, inspirați adânc și apoi expirați cât mai tare posibil într-un tub atașat la un aparat.
Aparatul, cunoscut sub numele de spirometru, măsoară atât cantitatea de aer pe care ați expirat-o, cât și viteza cu care ați expirat. În unele cazuri, medicul vă poate administra medicamente cu un inhalator și vă poate cere să faceți din nou testul de spirometrie câteva minute mai târziu.
Testele de volum pulmonar măsoară cantitatea de aer pe care o pot reține plămânii dumneavoastră. Cea mai comună versiune, cunoscută sub numele de pletismografie corporală, presupune să stai într-o cameră mică, care arată ca o cabină telefonică.
Apoi inspirați și expirați printr-o piesă bucală, iar modificările cantității de aer din interiorul cabinei reflectă volumul plămânilor dumneavoastră.
Un alt tip de test de volum pulmonar, numit test de diluție a gazelor, măsoară cantitatea de azot sau heliu gazos eliminată dintr-o cameră după ce ați inhalat gazul printr-un tub conectat.Deși adesea nu sunt necesare pentru a diagnostica inițial BPOC, testele de volum pulmonar pot oferi mai multe detalii despre funcția pulmonară care pot fi utile pentru unii pacienți.
Testele de capacitate de difuzie evaluează cât de eficient sunt plămânii dumneavoastră capabili să transfere oxigenul din aer în sânge. Pentru a efectua testul, inhalați o cantitate mică de un gaz inofensiv, vă țineți respirația timp de câteva secunde și apoi expirați. Diferența dintre cantitatea de gaz pe care ați inspirat-o și cea expirată este un indiciu al modului în care plămânii dumneavoastră absorb oxigenul în sânge.
Un test de capacitate de difuzie nu este un test de rutină și este folosit cel mai adesea pentru a evalua amploarea emfizemului la fumători.Pulsoximetria este un test care verifică nivelul de oxigen din sângele dumneavoastră, care se mai numește și saturație de oxigen. Pentru acest test, un mic senzor este plasat pe vârful degetului sau pe lobul urechii.
Pulsoximetria poate fi măsurată în mai multe puncte și în timpul diferitelor niveluri de activitate fizică. Acesta poate ajuta la determinarea severității BPOC și dacă este necesară o terapie suplimentară cu oxigen.
Testele de gazometrie arterială sunt o altă modalitate de a măsura cantitatea de oxigen și dioxid de carbon din sânge.
Aceste teste presupun prelevarea de sânge dintr-o arteră și este prelevat de obicei de la încheietura mâinii.
Testele de oxid nitric expirat fracționat (FeNO) evaluează cantitatea de inflamație din plămâni. Testul presupune să expiri încet și constant într-un tub. Aerul este transferat către un dispozitiv care măsoară nivelul de oxid nitric, care este asociat cu inflamația.
Un test FeNO este cel mai adesea utilizat în cazul astmului, care poate apărea alături de BPOC, sau ca o modalitate de a evalua în continuare simptomele BPOC.
Testele de efort sunt o modalitate de a vedea cum se modifică respirația, pulsul și nivelul de oxigen în timpul activității fizice. Un test de efort obișnuit este testul de mers în șase minute, care presupune mersul în interior pe o suprafață plană timp de șase minute. În timpul testului se măsoară de obicei distanța parcursă, precum și pulsul și saturația de oxigen.
Teste de imagistică
Testele imagistice pot fi utilizate pentru a examina plămânii și inima persoanelor cu BPOC. Cele mai frecvente teste imagistice sunt radiografiile toracice și tomografiile toracice.Aceste teste imagistice nu sunt necesare pentru a diagnostica BPOC. Ele sunt utilizate cel mai adesea în scenarii specifice, atunci când cauzele simptomelor sunt neclare sau când este important să se verifice eventualele complicații sau afecțiuni coexistente, cum ar fi problemele cardiace sau pneumonia. De asemenea, ele pot fi folosite pentru a vedea dacă un pacient poate beneficia de o intervenție chirurgicală.
Un alt test imagistic care poate fi prescris este o ecocardiogramă, care oferă o imagine cu ultrasunete a inimii. Acest test este utilizat în principal pentru a afla dacă problemele cardiace contribuie la simptomele BPOC. O electrocardiogramă (ECG sau EKG) care măsoară activitatea electrică a inimii poate fi, de asemenea, utilizată în acest scop.Teste de sânge
Testele de sânge de laborator pot furniza informații importante despre cauza BPOC.
De asemenea, analizele de sânge pot ajuta la excluderea altor cauze ale problemelor de respirație și la detectarea problemelor de sănătate care pot apărea în același timp cu BPOC.
Testele de gazometrie arterială măsoară cantitatea de oxigen și de dioxid de carbon din sânge pentru a ajuta să se vadă cât de bine funcționează plămânii dumneavoastră.
Majoritatea persoanelor cu BPOC sunt testate pentru a depista o deficiență de alfa-1 antitripsină (AAT). AAT este o proteină care ajută la menținerea sănătății plămânilor și a ficatului.
Un defect genetic rar cauzează deficitul de AAT.
Deficitul de AAT poate duce la BPOC, inclusiv în rândul nefumătorilor. Un test de sânge poate determina dacă nivelurile de AAT sunt normale sau deficitare.
Exemple de analize de sânge suplimentare care pot fi comandate de către medic includ:
O hemogramă completă sau o analiză suplimentară a celulelor sanguine pentru a verifica dacă există semne de anemie sau alte anomalii ale celulelor roșii și albe din sânge care ar putea afecta nivelul de oxigen al pacientului.
Teste de peptidă natriuretică cerebrală plasmatică (BNP) sau pro-BNP N-terminal (NT-proBNP), care pot ajuta la identificarea insuficienței cardiace care ar putea contribui la simptome.
Un panel metabolic de bază (BMP) sau un panel metabolic complet (CMP) pentru a determina dacă există semne de funcționare anormală a rinichilor sau un dezechilibru al electroliților în organism.
Aceste teste pot ajuta la identificarea unei creșteri cronice a dioxidului de carbon în sânge și pot ajuta, de asemenea, la diferențierea BPOC de alte afecțiuni de sănătate.
Teste pentru exacerbările BPOC
Persoanele care suferă de BPOC pot prezenta exacerbări periodice, când simptomele se agravează mai mult decât în mod normal. Aceste exacerbări pot apărea din cauza expunerii la un factor declanșator specific, cum ar fi un virus respirator sau o bacterie.
Atunci când exacerbările BPOC sunt ușoare, testele pot implica doar un examen fizic și o pulsoximetrie pentru a determina saturația de oxigen.
În cazul în care o exacerbare a BPOC este mai severă, pot fi necesare teste suplimentare. Acestea pot include analize ale gazelor din sângele arterial, analize de sânge pentru a evalua funcția renală și cardiacă și teste imagistice pentru a căuta semne de infecție pulmonară.
În funcție de situație, pot fi utilizate și teste specifice pentru a încerca să se identifice cauza exacerbării BPOC. De exemplu, se pot efectua teste pentru gripă, teste COVID-19 și/sau teste pentru alte virusuri respiratorii pentru a detecta o infecție activă.
Există mai multe tipuri de examinări și teste care pot fi implicate în detectarea și evaluarea BPOC. Următoarele secțiuni oferă mai multe informații despre diferitele tipuri de teste pentru BPOC.Evaluarea inițială
Majoritatea testelor BPOC încep cu o examinare fizică. În timpul examenului fizic, medicul vă poate asculta plămânii cu un stetoscop.
În plus față de acest examen, medicul va face o analiză a istoricului de sănătate. Aceasta include discutarea simptomelor dvs. actuale, inclusiv cât de grave sunt și de cât timp le aveți.
Medicul vă va întreba dacă fumați țigări sau dacă aveți alte expuneri la iritanți pulmonari. De asemenea, vă poate întreba despre alte afecțiuni, cum ar fi astmul, care vă pot afecta respirația.Testele funcției pulmonare
Testele funcționale pulmonare, cunoscute și sub numele de teste de funcționare pulmonară, reprezintă o parte esențială a testării BPOC. Aceste teste oferă mai multe modalități de a vedea cât de bine respirați și dacă plămânii dumneavoastră funcționează normal.Spirometria este principalul test al funcției pulmonare pentru BPOC. În timpul acestui test, inspirați adânc și apoi expirați cât mai tare posibil într-un tub atașat la un aparat.
Aparatul, cunoscut sub numele de spirometru, măsoară atât cantitatea de aer pe care ați expirat-o, cât și viteza cu care ați expirat. În unele cazuri, medicul vă poate administra medicamente cu un inhalator și vă poate cere să faceți din nou testul de spirometrie câteva minute mai târziu.
Testele de volum pulmonar măsoară cantitatea de aer pe care o pot reține plămânii dumneavoastră. Cea mai comună versiune, cunoscută sub numele de pletismografie corporală, presupune să stai într-o cameră mică, care arată ca o cabină telefonică.
Apoi inspirați și expirați printr-o piesă bucală, iar modificările cantității de aer din interiorul cabinei reflectă volumul plămânilor dumneavoastră.
Un alt tip de test de volum pulmonar, numit test de diluție a gazelor, măsoară cantitatea de azot sau heliu gazos eliminată dintr-o cameră după ce ați inhalat gazul printr-un tub conectat.Deși adesea nu sunt necesare pentru a diagnostica inițial BPOC, testele de volum pulmonar pot oferi mai multe detalii despre funcția pulmonară care pot fi utile pentru unii pacienți.
Testele de capacitate de difuzie evaluează cât de eficient sunt plămânii dumneavoastră capabili să transfere oxigenul din aer în sânge. Pentru a efectua testul, inhalați o cantitate mică de un gaz inofensiv, vă țineți respirația timp de câteva secunde și apoi expirați. Diferența dintre cantitatea de gaz pe care ați inspirat-o și cea expirată este un indiciu al modului în care plămânii dumneavoastră absorb oxigenul în sânge.
Un test de capacitate de difuzie nu este un test de rutină și este folosit cel mai adesea pentru a evalua amploarea emfizemului la fumători.Pulsoximetria este un test care verifică nivelul de oxigen din sângele dumneavoastră, care se mai numește și saturație de oxigen. Pentru acest test, un mic senzor este plasat pe vârful degetului sau pe lobul urechii.
Pulsoximetria poate fi măsurată în mai multe puncte și în timpul diferitelor niveluri de activitate fizică. Acesta poate ajuta la determinarea severității BPOC și dacă este necesară o terapie suplimentară cu oxigen.
Testele de gazometrie arterială sunt o altă modalitate de a măsura cantitatea de oxigen și dioxid de carbon din sânge.
Aceste teste presupun prelevarea de sânge dintr-o arteră și este prelevat de obicei de la încheietura mâinii.
Testele de oxid nitric expirat fracționat (FeNO) evaluează cantitatea de inflamație din plămâni. Testul presupune să expiri încet și constant într-un tub. Aerul este transferat către un dispozitiv care măsoară nivelul de oxid nitric, care este asociat cu inflamația.
Un test FeNO este cel mai adesea utilizat în cazul astmului, care poate apărea alături de BPOC, sau ca o modalitate de a evalua în continuare simptomele BPOC.
Testele de efort sunt o modalitate de a vedea cum se modifică respirația, pulsul și nivelul de oxigen în timpul activității fizice. Un test de efort obișnuit este testul de mers în șase minute, care presupune mersul în interior pe o suprafață plană timp de șase minute. În timpul testului se măsoară de obicei distanța parcursă, precum și pulsul și saturația de oxigen.
Teste de imagistică
Testele imagistice pot fi utilizate pentru a examina plămânii și inima persoanelor cu BPOC. Cele mai frecvente teste imagistice sunt radiografiile toracice și tomografiile toracice.Aceste teste imagistice nu sunt necesare pentru a diagnostica BPOC. Ele sunt utilizate cel mai adesea în scenarii specifice, atunci când cauzele simptomelor sunt neclare sau când este important să se verifice eventualele complicații sau afecțiuni coexistente, cum ar fi problemele cardiace sau pneumonia. De asemenea, ele pot fi folosite pentru a vedea dacă un pacient poate beneficia de o intervenție chirurgicală.
Un alt test imagistic care poate fi prescris este o ecocardiogramă, care oferă o imagine cu ultrasunete a inimii. Acest test este utilizat în principal pentru a afla dacă problemele cardiace contribuie la simptomele BPOC. O electrocardiogramă (ECG sau EKG) care măsoară activitatea electrică a inimii poate fi, de asemenea, utilizată în acest scop.Teste de sânge
Testele de sânge de laborator pot furniza informații importante despre cauza BPOC.
De asemenea, analizele de sânge pot ajuta la excluderea altor cauze ale problemelor de respirație și la detectarea problemelor de sănătate care pot apărea în același timp cu BPOC.
Testele de gazometrie arterială măsoară cantitatea de oxigen și de dioxid de carbon din sânge pentru a ajuta să se vadă cât de bine funcționează plămânii dumneavoastră.
Majoritatea persoanelor cu BPOC sunt testate pentru a depista o deficiență de alfa-1 antitripsină (AAT). AAT este o proteină care ajută la menținerea sănătății plămânilor și a ficatului.
Un defect genetic rar cauzează deficitul de AAT.
Deficitul de AAT poate duce la BPOC, inclusiv în rândul nefumătorilor. Un test de sânge poate determina dacă nivelurile de AAT sunt normale sau deficitare.
Exemple de analize de sânge suplimentare care pot fi comandate de către medic includ:
O hemogramă completă sau o analiză suplimentară a celulelor sanguine pentru a verifica dacă există semne de anemie sau alte anomalii ale celulelor roșii și albe din sânge care ar putea afecta nivelul de oxigen al pacientului.
Teste de peptidă natriuretică cerebrală plasmatică (BNP) sau pro-BNP N-terminal (NT-proBNP), care pot ajuta la identificarea insuficienței cardiace care ar putea contribui la simptome.
Un panel metabolic de bază (BMP) sau un panel metabolic complet (CMP) pentru a determina dacă există semne de funcționare anormală a rinichilor sau un dezechilibru al electroliților în organism.
Aceste teste pot ajuta la identificarea unei creșteri cronice a dioxidului de carbon în sânge și pot ajuta, de asemenea, la diferențierea BPOC de alte afecțiuni de sănătate.
Teste pentru exacerbările BPOC
Persoanele care suferă de BPOC pot prezenta exacerbări periodice, când simptomele se agravează mai mult decât în mod normal. Aceste exacerbări pot apărea din cauza expunerii la un factor declanșator specific, cum ar fi un virus respirator sau o bacterie.
Atunci când exacerbările BPOC sunt ușoare, testele pot implica doar un examen fizic și o pulsoximetrie pentru a determina saturația de oxigen.
În cazul în care o exacerbare a BPOC este mai severă, pot fi necesare teste suplimentare. Acestea pot include analize ale gazelor din sângele arterial, analize de sânge pentru a evalua funcția renală și cardiacă și teste imagistice pentru a căuta semne de infecție pulmonară.
În funcție de situație, pot fi utilizate și teste specifice pentru a încerca să se identifice cauza exacerbării BPOC. De exemplu, se pot efectua teste pentru gripă, teste COVID-19 și/sau teste pentru alte virusuri respiratorii pentru a detecta o infecție activă.