Chorea Huntington-test genetic

Coreea Huntington – testare genetică (gena HTT, repetiții CAG)

Ce este testarea genetică pentru coreea Huntington

Boala (coreea) Huntington este o boală neurodegenerativă progresivă, moștenită autozomal dominant. Se manifestă prin:

• tulburări de mișcare:
  • coree, adică mișcări involuntare, bruște și neregulate (denumirea vine din grecescul khoreia, „dans”);
  • afectarea mișcărilor voluntare;
  • tulburări ale mișcărilor ochilor;
• declin cognitiv global și progresiv, cu afectare timpurie a funcțiilor executive (planificare, organizare, flexibilitate);
• tulburări psihice. Cea mai frecventă este depresia, la aproximativ 40% dintre pacienți, urmată de anxietate, apatie și iritabilitate.

Boala a fost descrisă în 1872 de medicul american George Huntington.

Debutul. Vârsta medie de debut este de aproximativ 45 de ani, dar boala poate începe la orice vârstă. Aproximativ un sfert dintre pacienți au debutul după 50 de ani. Pentru că simptomele apar târziu, o persoană poate avea copii înainte să afle că are boala. Supraviețuirea mediană după debut este de 15–18 ani.

Forma juvenilă. Debutează înainte de 20 de ani și reprezintă 1–15% din cazuri. Se asociază de obicei cu un număr mare de repetiții, peste 55, și este moștenită cel mai des de la tată.

Frecvența. Boala afectează aproximativ 9,7 persoane la 100.000 în populațiile de origine europeană. Este mult mai rară în populațiile din Asia de Est și din Africa (0,1–2 la 100.000).

Cauza genetică. Boala este produsă de expansiunea unei secvențe repetitive CAG în gena HTT. Gena codifică proteina numită huntingtină. Tripletul CAG codifică aminoacidul glutamină. De aceea, o expansiune CAG duce la o proteină cu un lanț prea lung de glutamine (huntingtină mutantă), care afectează neuronii.

Ce analizează testul. Testul determină numărul de repetiții CAG de pe fiecare dintre cele două copii ale genei HTT. Analiza țintită a repetițiilor CAG detectează toate variantele care produc boala.

Indicații

• Confirmarea diagnosticului la o persoană cu simptome sugestive.
• Testarea predictivă a unui adult fără simptome, cu risc de 50% (de exemplu, copilul unui părinte bolnav).
  • Se face numai după consiliere genetică, înainte și după test, de către o echipă specializată.
  • Vârsta minimă recomandată de ghidurile internaționale este 18 ani.
  • Decizia de testare este voluntară, iar consimțământul informat se semnează.
  • Pentru că nu există un tratament care să oprească boala, consecințele rezultatului se discută pe larg înainte de test.
• Testarea prenatală sau preimplantatorie, pentru cuplurile cu risc.
  • Testarea prenatală directă se face, de obicei, numai dacă părintele cu risc s-a testat deja.
  • Pentru părinții cu risc care nu doresc să-și afle propriul status există și testarea de excludere, prenatală sau pe embrion (diagnostic genetic preimplantator).

Copiii. Testarea predictivă a copiilor fără simptome nu se recomandă. Copiii cu risc trebuie să aibă acces la consiliere și informare. Testarea unui copil se poate face, în situații rare, pentru a confirma cauza unor simptome deja prezente, cum ar fi tulburările neurologice sau de dezvoltare.

Pregătirea pacientului

• Nu este necesară o pregătire specială.
• Testarea se face numai după consiliere genetică și după semnarea consimțământului informat.

Recoltare

Metodă

Reacție de polimerizare în lanț (PCR) pentru detecția țintită a alelelor cu până la 115 repetiții CAG.

Valori de referință

Se raportează numărul de repetiții CAG pentru fiecare alelă a genei HTT. Ambele alele trebuie să aibă 26 de repetiții sau mai puțin (alele normale).

Interpretarea rezultatelor

Numărul de repetiții și vârsta de debut. Între numărul de repetiții CAG și vârsta de debut există o corelație inversă: cu cât sunt mai multe repetiții, cu atât boala începe mai devreme.

• Numărul de repetiții explică până la 70% din variabilitatea vârstei de debut.
• Alți factori moșteniți explică încă 10–20% din rest.
• Pentru o persoană anume, rezultatul nu poate prezice exact vârsta de debut, severitatea sau ritmul de evoluție.

Persoanele homozigote (cu ambele alele expandate) au o vârstă de debut asemănătoare celor heterozigote, dar boala poate evolua mai rapid.

Consilierea genetică:

• Copiii unui purtător. Fiecare copil are un risc de 50% să moștenească alela cauzatoare de boală. Dacă purtătorul este homozigot, toți copiii o moștenesc.
• Transmiterea de la tată. Expansiunile mari ale repetițiilor apar aproape exclusiv la transmiterea de la tată. De aceea, în familie, boala poate începe la o vârstă tot mai tânără de la o generație la alta (fenomenul de anticipație).
• Istoricul familial negativ nu exclude boala. Posibilele explicații:
  • boala nu a fost diagnosticată la alți membri ai familiei;
  • părintele purtător a decedat înainte de debutul simptomelor;
  • unul dintre părinți are o alelă intermediară sau una cu penetranță redusă.

Tratamentul. Tratamentul actual este simptomatic, pentru mișcările involuntare, depresie, iritabilitate și tulburările de somn, împreună cu îngrijiri de susținere. Rezultatul se discută întotdeauna cu medicul genetician și cu medicul neurolog.

Limite și interferențe

• Valori la limita dintre categorii. Metoda standard (analiza de fragmente) poate subestima lungimea repetiției cu două triplete CAG la anumite variante ale secvenței. Rezultatele aflate la limita dintre categorii se interpretează cu atenție.
• Expansiunile foarte mari. Metoda detectează țintit alelele cu până la 115 repetiții.
• Prognosticul. La persoanele fără simptome, rezultatul nu permite o estimare exactă a vârstei de debut, a severității sau a ritmului de evoluție.
• Alelele cu penetranță redusă (36–39 de repetiții) se întâlnesc frecvent la persoane fără simptome, inclusiv vârstnice.

Bibliografie:

1. Caldeira Brás I, Dawson J, Kay C, Caron NS, Hayden MR. Huntington Disease. În: Adam MP et al., editori. GeneReviews®. Seattle (WA): University of Washington, Seattle; 1998 (actualizat 12 februarie 2026).
2. MacLeod R, Tibben A, Frontali M, Evers-Kiebooms G, Jones A, Martinez-Descales A, Roos RA; Editorial Committee and Working Group “Genetic Testing Counselling” of the European Huntington Disease Network. Recommendations for the predictive genetic test in Huntington’s disease. Clin Genet. 2013;83(3):221–231.
3. Huntington Society of Canada. Genetic Testing of Minors for HD. Fact sheet, iunie 2026.